Scrisoare deschisa cuprinzand pozitia studentilor si cercetatorilor romani din strainatate cu privire la propusa exploatare de aur de la Rosia Montana.

17 Iul 2010 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email

Autori: Theodor Brasoveanu (Princeton University), Elena Canepa (Carnegie Mellon University), Tudor Dumitras (CMU), Ioan Marginean (Liga Studentilor Romani din Strainatate – Filiala SUA).

Noi, studentii si cercetatorii romani aflati la stagii universitare in afara Romaniei, ne declaram profunda ingrijorare in legatura cu criza ecologica si umanitara aproape iminenta de la Rosia Montana [1]. In aceasta zona din vestul Romaniei, Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) – firma rezultata din partenieratul dintre Gabriel Resources, o companie multinationala cu sediul in Canada, si compania romaneasca de stat Minvest S.A. – planuieste sa deschida o ampla exploatare aurifera la suprafata [2].

Numeroase institutii si organizatii non-guvernamentale romanesti si internationale si-au exprimat in repetate randuri dezacordul fata de acest proiect. Academia Romana [3] impreuna cu Alburnus Maior [4] (reprezentand proprietarii din comuna Rosia Montana care doresc sa-si continue existenta in zona), au evidentiat riscurile semnificative la care ar fi expusa zona ca urmare a exploatarii minereului la suprafata prin folosirea tehnologiilor pe baza de cianuri si au semnalat consecintele ireparabile asupra mediului natural si asupra patrimoniului istoric si arheologic datand din perioada romana si pre-romana. De asemenea, Bisericile istorice din zona, reprezentand cetateni de toate confesiunile, si-au declarat opozitia ferma fata de realizarea proiectului, in conditiile in care populatia din zona mai larga a Vaii Ariesului nu a fost consultata [4,5]. Pozitii similare au fost adoptate si de catre ICOMOS [6], consultantul pe probleme arheologice al UNESCO, si familia regala a Romaniei [7]. Recent, Asociatia Oamenilor de Stiinta Romani Ad Astra a analizat intr-un document dat publicitatii principalele probleme legate de propusa exploatare si s-a pronuntat ferm impotriva inceperii exploatarii si in sprijinul pastrarii zonei ca destinatie turistica [8].

In cele ce urmeaza, redam cateva date informative despre proiect si consecintele sale potential devastatoare, extrase din documentele mai sus mentionate si din datele prezentate de companie. In eventualitatea realizarii proiectului, Rosia Montana ar deveni cea mai mare mina de aur din Europa, cu o productie totala estimata la circa 300 de tone de aur si o cantitate semnificativa de argint si alte metale. Exploatarea, prevazuta sa dureze 17 ani, se va face in urma saparii a patru cariere si a unui iaz pentru depozitarea deseurilor, intinse pe suprafata a doua sate (Rosia Montana si Corna). Aceasta se va solda cu distrugerea a patru munti, adapostind importante galerii si vestigii din perioada romana, desfiintarea mai multor biserici si cimitire, stramutarea unei mari parti din populatie si stergerea urmelor unei comunitati milenare, dintre cele mai vechi atestate documentar in Romania.

Pe langa distrugerile iremediabile, mult minimalizate in descrierea proiectului realizata de RMGC, exploatarea ar avea o serie de efecte negative asupra echilibrului natural al regiunii, in primul rand prin posibilitatea contaminarii ecosistemului cu cianuri si metale grele. In ciuda tehnicilor avansate de stocare si neutralizare pe care compania pretinde ca le va folosi, studii de specialitate arata ca ele nu indeplinesc cerintele de siguranta prevazute de Directivele Europene privind gestionarea deseurilor rezultate din minerit si nu ofera nici o garantie impotriva scurgerilor si contaminarilor accidentale [3,8]. Temerile in acest sens sunt justificate: in anul 2000, accidentul de la mina de aur din Baia Mare a dus la deversarea a 70 de tone de cianura in bazinul raului Tisa, producand un dezastru ecologic de proportii si afectand sistemul de apa potabila din 24 de orase din Romania, Ungaria si Iugoslavia [9]. Comparativ, iazul de decantare de la Rosia Montana ar fi de cel putin 10 ori mai mare decat cel de la Baia Mare, cu un potential distructiv urias [8]. De asemenea, exista locuri in lume unde, in urma declararii falimentului de catre companiile exploatatoare (degrevate astfel de la plata daunelor), autoritatile locale cheltuiesc resurse substantiale pentru intretinerea unor foste zone de exploatari miniere soldate cu contaminari. Cazul minei de aur de la Yellowknife, Canada, care a lasat in urma un sol contaminat cu materiale toxice, este in acest sens concludent [10]. La aceste riscuri se adauga efectele pe termen mediu si lung asupra sanatatii populatiei din zona mai larga [8], cat si imposibilitatea unei dezvoltari normale a zonei in urma inchiderii exploatarii, prin suprimarea potentialului turistic si cultural.

In virtutea acestor argumente si ca urmare a discutiilor noastre cu locuitori ai Rosiei Montane, consideram ca raportul riscuri-beneficii este mult prea mare pentru autorizarea unei astfel de exploatari, iar statul roman ar avea de pierdut pe termen lung prin derularea acestui contract. Pierderile de patrimoniu, evidentiate pe larg in raportul Academiei Romane [3], laolalta cu distrugerea unei comunitati depozitare a unei traditii unicat, obliga statul roman sa ia o decizie care sa respecte importanta culturala a zonei si sa vina in sprijinul cetatenilor sai doritori sa-si continue existenta pe pamanturile de bastina. Saracirea accelerata a populatiei Rosiei Montane prin desemnarea unei zone “monoindustriale” (ulterior declarata ilegala) si obstructionarea incercarilor de dezvoltare alternativa mineritului sunt fapte pe care autoritatile locale trebuie sa si le asume si sa le remedieze cat mai curand. Agricultura si turismul bazat pe traditiile locale pot face obiectul unei colaborari cu agentiile de turism si organizatiile non-guvernamentale care au elaborat si demarat proiecte de dezvoltare durabila [4,8].

In conditiile actuale, exprimarea unei pozitii publice in scopul responsabilizarii societatii civile si a factorilor de decizie romani si europeni este atat necesara cat si urgenta. Romania este expusa unei campanii publicitare agresive, sponsorizata de compania miniera, in vederea influentarii opiniei publice in favoarea proiectului de exploatare, iar RMGC se afla in curs de obtinere a aprobarilor pentru inceperea constructiei barajelor pentru bazinele de deseuri [11]. Toate acestea se intampla in conditiile in care Parlamentul Uniunii Europene intentioneaza sa introduca legislatie pentru interzicerea mineritului pe baza de cianuri [12].

Prin urmare, consideram ca implicarea institutiilor statului si a mass-mediei in autorizarea si promovarea unui proiect aflat la limita legalitatii cere o replica mai sustinuta din partea societatii civile, si in special a tinerilor, care vor suporta consecintele unor decizii pripite. Rosia Montana nu este o problema ipotetica, din viitor, si nici o situatie pe care am mostenit-o de la generatiile anterioare. Daca nu luam atitudine acum, peste 17 ani, cand exploatarea de aur va fi luat sfarsit, generatia noastra se va confrunta cu un dezastru ecologic si cu problemele unei zone economice defavorizate. Nu putem abandona mostenirea noastra culturala de dragul unor promisiuni de imbogatire efemera! Acum, cat nu este prea tarziu, ne sta in putere sa ne solidarizam cu cei care cred intr-un viitor mai bun pentru Rosia Montana, bazat pe respectul fata de natura, traditii si istoria locului.

Surse:

[1] Documentar PBS

http://www.pbs.org/wnet/wideangle/lessons/gold-futures/program-summary/4514/

[2] Compania RMGC http://www.rmgc.ro

[3] Academia Romana http://www.acad.ro/com2003/pag_com03_0304.htm

[4] Alburnus Maior http://rosiamontana.org

[5] Declaratia bisericilor http://www.rosiamontana.ro/doc_ro.shtml?x=1830

[6] Consiliul International al Monumentelor si Siturilor Arheologice http://www.international.icomos.org/quebec2008/resolutions/pdf/GA16_Resolutions_final_EN.pdf

[7] Dezbatere publica gazduita de Casa Regala a Romaniei

http://www.formula-as.ro/2009/892/spectator-38/din-sala-regilor-romaniei-s-a-strigat-

salvati-rosia-montana-11773

[8] Raportul Ad Astra http://docs.ad-astra.ro/Pozitie_Rosia_Montana_Ad_Astra.pdf

[9] Accidentul de contaminare de la Baia Mare http://archive.rec.org/REC/Publications/CyanideSpill/

[10] Accidentul de contaminare de la Yellowknife http://en.wikipedia.org/wiki/Giant_Mine

[11] Aprobarea constructiei barajelor Cetate si Corna

http://www.marketwatch.com/story/rosia-montana-gold-corporation-will-receive-the-approvals-for-the-cetate-and-corna-dams-from-the-ministry-of-environment-2010-06-02-1226140

[12] Rezolutia Parlamentului European privind interzicerea completa a mineritului cu cianuri

http://www.europarl.europa.eu/news/expert/infopress_page/064-74150-125-05-19-911-20100505IPR74149-05-05-2010-2010-false/default_en.htm

Pentru mai multe informatii despre Academia Romana, Alburnus maior, apa potabila, argint, baia mare, biserici, canepa, Casa Regala, Cetate, cianura, cianuri, comunitati, contaminare, criza ecologica, depozitare, destinatie turistica, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.