Scrisoare deschisa pentru trecerea padurilor in cadrul Ministerului Mediului

0
43

Dlui Emil Boc,

Prim-ministru al Romaniei

Federatia pentru Apararea Padurilor, Asociatia Proprietarilor de Paduri din Romania – A.P.P.R si Societatea „Progresul Silvic”, au propus, in memoriul „Politici, strategii si programe pentru padurile Romaniei”, inca din 2007, infiintarea unui Minister al Padurilor, Apelor si Mediului si au sustinut elaborarea un Proiect de Hotarare de Guvern pentru trecerea padurilor in cadrul Ministerului Mediului, proiect elaborat de un numeros grup de parlamentari si numerosi silvicultori.

In acel memoriu s-a subliniat ca „administrarea padurilor prin <<Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura>>, in structura Ministerului Agriculturii, s-a dovedit total ineficienta si s-a soldat cu grave prejudicii pentru paduri, care au suferit un amplu proces de distrugere. Propunandu-se, totodata, ca „activitatea in actuala forma a acestei institutii trebuie sa inceteze si sa se constituie Autoritatea de Stat pentru Paduri si Economie Forestiera. In acest sens pot fi luate in considerare experientele pozitive din perioadele in care padurile nu au fost in administrarea Ministerul Agriculturii. In anul 2010, s-a propus atat  Guvernului si europarlamentarilor romani, cat si Comisiei Europene constituirea unui Directorat General sau a unui Directorat pentru Paduri ca si autoritate europeana pentru paduri.

Tot in acelasi memoriu s-a propus  ca Autoritatea de Stat pentru Paduri si Economie Forestiera, ca departament, sa dispuna de un Consiliu Superior al Padurilor, dupa modelul celui ce a functionat in in Romania in perioada interbelica si de un Comitet Consultativ pentru Paduri, format din institutii, asociatii ale proprietarilor de paduri, organizatii profesionale, sindicale, ONG-uri.

Fotogramele realizate de N.A.S.A., utilizate de Boston University in colaborare cu Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice – I.C.A.S. si fotogramele proiectului Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor si al Agentiei Europene de Mediu, Corine Land Cover 2000 confirma situatia dezastruoasa a padurilor din Romania, principala cauza fiind legislatia pentru paduri si retrocedarea abusiva a padurilor. Pentru a cunoaste pe fiecare unitate de productie, pe ocoale si la nivelul tarii evolutia starea actuala a defrisarilor, ocuparilor si constructiilor abuzive cu stabilirea raspunderilor personale a personalui silvic s-a cerut „Autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura” ca  prin „Proiectul de Dezvoltare Forestiera” sa se finanteze cu prioritate un sistem de fotogrametrie (sumele, insa, din proiect au primit, se pare, alte destinatii) si sa se procedeze la o inventariere a fondului forestier national.

Romania este singura tara din Europa in care suprafata padurilor se reduce in permanenta,  datorita distrugerilor de paduri din sectorul forestier privat, iar fotogramele asupra Dobrogei si a Dunarii demonstreaza ca in timp ce padurile, in special perdelele de protectie, au fost distruse in Romania, in Bulgaria sunt mentinute si dezvoltate, obtinandu-se, astfel, recolte constante chiar si in timp de seceta.

In  46 de articole din Codul Silvic, se prevede dreptul autoritatii publice centrale   sa aprobe prin ordin, sa avizeze sau sa  propuna Guvernului, acte normative cu carater legislativ si structuri de administratie, fara a fi avizate de un organ consultativ institutionalizat care sa cuprinda si reprezentanti ai societatii civile  Unele din aceste acte normative au prevederi ce contravin bunei desfasurari a activitatii de silvicultura si contrazic prevederile legislatiei in vigoare, inclusiv prevederile Constitutiei (cum ar fi Ord. 904/2010).

Dupa declaratiile conducerii Ministerului Mediului si Padurilor, resursele financiare pentru mediu ( Adevarul 19.01.2010) sunt 1,5 -2 miliarde euro de la Fondul de Mediu, 1,5-2 miliarde prin vinderea certificatelor de valoare. Nu s-a mentionat posibilitatea obtinerii a inca 1-1,5 miliarde euro prin impozitarea diferentiata  a  proprietarilor de paduri, in special a celor care au incalcat regimul silvic. Exista si posibilitatile de alocare de fonduri pentru investitii in impaduriri din imprumutul de la FMI si resurse de la Uniunea Europena. Nu se cunoaste in ce proportie aceste fonduri vor fi investitite in programe  prin care sa se creeze locuri de munca in tara sau vor fi folosite in importuri de utilaje tehnologii si cheltuieli pentru studii, avizari, etc.

Se cunoaste ca Regia Nationala a Padurilor  dispune de personal calificat , capacitatea organizatorica si tehnica, baza logistica, pentru productia de material saditor, spatii de depozitare ,etc pentru a realiza  paza si protectia padurilor precum precum  si  impadurirea terenurilor agricole degradate ,perdele de protectie , lucrari de corectare a torentilor si in prezent este singura institutie din Romania care poate realiza Programul de Guvernare 2009-2012 care prevede „Extinderea suprafetelor de paduri in Romania” in urmatorii 4 ani, la 30% din suprafata Romaniei, impadurirea terenurilor  agricole degradate  si crearea de perdele forestiere de protectie pe 5% din suprafetele agricole din zonele expuse secetei si desertificarii. Pentru aceasta este necesara impadurirea anuala a circa 80.000 hectare, refacerea in urmatorii 10 ani a 350.000 hectare paduri distruse si a 500.000 hectare paduri bracuite si extinderea impaduririlor pe circa 2.000.000 hectare terenuri degradate pana in anul 2030.

Referitor la Legea nr.100/2010 privind impadurirea terenurilor degradate si Ordinul 989 din 24 Iunie 2010 privind Ghidul de finantare a Programului de imbunatatiri a calitatii mediului prin impadurirea terenurilor degradate, se mentioneaza ca in Romania circa  7,2 milioane hectare prezinta diverse forme si intensitati de eroziune (un „record absolut” in Europa). Au fost deja inventariate 2,5 milioane hectare de teren degradat, din care aproximativ 800 mii hectare sunt atat de grav afectate incat singura solutie viabila pentru valorificare este reimpadurirea lor. Bazinele hidrografice torentiale reprezinta si ele o suprafata de 1,1 milioane hectare, din care 0,7 milioane hectare sunt terenuri degradate in forme avansate.,

Legea Nr.100/2010  stabileste la nivelul localitatilor comisia pentru identificarea, delimitarea si constituirea perimetrelor de ameliorare, terenurile degradate, indiferent de forma de proprietate,  includerea in fondul forestier national a terenurilor  constituite in perimetre de ameliorare, incheierea contractelor de administrare sau de servicii silvice, intocmirea documentatiilor tehnico-economice pentru impadurire, intretinerea si paza lor. Pentru toate aceste  lucrari inclusiv pentru cumpararea de terenuri, legea   stabileste si sursele de finantare.
Din analiza Legii Nr.100/2010 si a Ordinul nr.989 privind ghidul de finantare a Programului de  impadurire terenurilor agricole degradate rezulta ca la fel ca si politicile si strategiile pentru paduri  prevazute in  Codul Silvic si   impadurirea terenurilor degradate  va fi  condusa direct de „Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura” in calitate de coordonator al actiunilor de impadurire a terenurilor degradate, care va asigura si fondurile necesare, repartizarea si in special gestionarea lor. In Legea nr.100/2010 prevederile discriminatorii si de tutela ale „Autoritati publice centrale care raspunde de silvicultura” in raport cu Regia Nationala a Padurilor sunt chiar mai evidente decat cele inscrise in Codul Silvic. Prin personalul tehnic si de teren  ocoalele sale pot intocmi operativ studii, devize de executie, executa lucrarile si in continuare asigura paza si intretinerea lor.Cu toate acestea, prin acesta lege activitatea Regiei este limitata la terenurile proprietate publica a statului. In schimb legea prevede „unitati specializate pentru executarea lucrarilor de impadurire”. Care sunt acele unitati?:vin din alte tari, pentru a impaduri terenurile degradate din Romania? In documentele oficiale ale Ministerului Mediului si Padurilor se precizeaza ca in anul 2008 prin ocoalele private s-au impadurit in total 500 de hectare.

Referitor la Ordinul 904 din 10 iunie 2010 se constata ca prin acest ordin se aplica prevederi prin care se incalca  Constitutia Romaniei, Legea de acordare a personalitatii juridice si a declararii de utilitate publica , Legea Concurentei loiale, Legea de organzare a Regiei Nationale a Padurilor-Romsilva, Codul Muncii, Legea nr.53|2003, Statutul personalului Silvic, Legea 427|2001.

Prin Proiectul de Ordonanta de Urgenta, initiat de Ministerul Mediului si a Padurilor, se urmareste legalizarea prin ordonanta guvernamentala a unor prevederi din Ordinul nr.904/2010, consolidarea ocoalelor private si a „structurilor silvice de rang superior”. Concomitent se abroga articolul 97 din capitolul „Modalitati de sprijin pentru dezvoltarea durabila a padurilor” din Codul Silvic, prin care statul aloca anual de la buget, prin bugetul autoritatii publice pentru silvicultura, persoanelor fizice si juridice, sumele necesare pentru paza, protectia padurii, amenajarii, regenerarea padurilor.

Cum se poate justifica ca bugetul autoritatii publice pentru silvicultura nu dispune de resurse financiare pentru a acorda subventiile care puteau contribui la salvarea unor paduri, dar in actualele conditii de criza economica se aproba un ordin si se lanseaza o ordonanta  pentu organizare unor „structuri silvice de rang superior” ce  necesita cheltuieli immense pentru personal, sedii, dotare ,administratie. Pana in prezent la aceste „structuri silvice de rang superior” nu se cunosc atributiile, numarul si localitatile de resedinta si mai ales estimarea fondurilor neceasare. Aceasta structura fiind in subordinea  „Autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura” i se va asigura finantarea  de la buget in timp ce   subventiile prevazute de art. 97 al Codului Silvic se anuleaza .

Din analiza   actelor legislative pe care Ministerul Mediului si Padurilor le mentine si  le pune in aplicare precum si a celor pe care le-a initiat si realizat in acest an rezulta ca politica si stategia pentru padurile Romaniei si pentru terenurile degradate dusa de „Autoritatea  publica centrala care raspunde de silvicultura” bazata pe  9 ITRSV-uri si pe  ocoale silvice  private in subordinea unor „structuri silvice de rang superior” si pe limitarea activitatii Regiei Nationale a Padurilor la padurile proprietate de stat se continua. Un consiliu constituit din ingineri si economisti profesionisti si neangajati politic nu ar putea admite ca politica de impaduriri sa fie incredintata unor viitoare unitati ce se vor atesta, in timp ce ocoalele silvice private intr-un an au impadurit 500 de hectare.

Din analiza programelor Ministerul Mediului si a Padurilor finantate din fondul de mediu pentru acest an rezulta  ca din 6 programe in valoare de peste 1miliard de lei numai in  „Programul de imbunatatire a  calitatii mediului prin impadurirea terenurilor agricole degradate” si „Programul  national  de imbunatatire a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi  in localitati” care impreuna insumeaza 202442 mii lei reprezentand 20 % din finantare, realizeaza utilizarea semnificativa a fortei de munca nationala.

Programul si  ghidul pentru Casa Verde  in cele 14 pagini si cel pentru impaduriri in cele 34 de pagini prezinta conditionarile si  birocratia administrative pentru derularea programului, dar nu se cer date prin care sa se determine in ce masura prin aceste  finantari  se asigura utilizarea fortei de munca  din tara si nu  precizeaza  limitele finantarii prin contributia proprie..

Este necesar ca Ministerul Mediului si Padurilor sa reanalizeze Programele  finantate din Fondul pentru Mediu acordand  prioritate  finantarilor pentru impaduriri.

Impaduririle in fond forestier si in terenurile agricole degradate, precum si perdelele de protectie trebuiesc sa fie executate de Regia Nationala  a Padurilor prin  ocoalele sale deoarece  :

-este singura institutie care dispune de  personalul, capacitatea tehnica, organizatorica, baza logistica, pepiniere ,spatii de cazare, etc.  pentru a realiza lucrarile prevazute in Programul de Guvernare 2009-2012.

-din studiile si devizele incheiate pentru  investitii in impaduriri rezulta  ca   aprope in totalitate finantarea este  folosita la  mentinerea si chiar cresterea utilizarii  fortei de munca din tara-muncitori si personal tehnic- si  ca este si cea mai eficienta solutie ecologica pentru protectia mediului si productia de masa lemnoasa.

Federatia pentru Apararea Padurilor                Asociatia Proprietarilor de Paduri din Romania
Marian Stoicescu         Mihai Ionescu

Societatea „Progresul Silvic”

Gheorghe Gavrilescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here