Gazul de sist, mai nociv decat exploatarea carbunelui pentru clima
Producerea gazului de sist, o hidrocarbura neconventionala, provoaca scurgeri de metan si astfel contribuie, la fel ca si huila, la incalzirea climatica. Dar gazul de sist are un atu ecologic: arderea lui in centralele electrice genereaza mai putine emisii de CO2 (bioxid de carbon) decat arderea carbunelui, mai putin cu 44%, potrivit asociatiei profesionale americane din domeniul gazelor ‘America’s Natural Gas Alliance’, scrie ziarul elvetian Le Temps in editia de vineri.
EPA urmeaza sa elaboreze in aceasta vara un proiect de reglementare, care sa contina masuri de limitare a emisiilor de metan, aplicabile din 2015.
Pana nu demult, emisia de gaze cu efect de sera la producerea gazului de sist era considerata neglijabila. Dar, aceasta teorie este combatuta de o serie de studii stiintifice potrivit carora, producerea gazului de sist genereaza gaze cu efect de sera in procentaj echivalent sau chiar mai mare decat in cazul carbunelui.
Explicatia acestui paradox sta in faptul ca gazul natural – denumit si metan (CH4) – are un coeficient de incalzire mai mare de 25 de ori decat cel al bioxidului de carbon – chiar de 72 de ori in primii douazeci de ani de emisii, din cauza timpului de stationare in atmosfera diferit de cel al CO2. Prezenta metanului in atmosfera are deci un efect important.
Ori, la exploatarea gazelor de sist se degaja o cantitate importanta de metan. Atunci cand fluidele folosite la fracturarea straturilor de roca sunt pompate ca sa fie aduse la suprafata, ele antreneaza bule de gaz natural care se vor dispersa in atmosfera. De asemenea, dupa colectarea gazelor, inca se mai produc catva timp scurgeri suplimentare de metan. Diferitele gazoducte si echipamente tehnice folosite sunt si ele o sursa de scurgere a metanului.
Pana nu demult, emisiile legate de gazele de sist erau estimate in functie de valorile oficiale stabilite de Agentia americana de protectie a mediului /EPA/ in 1996. In 2011, o echipa de cercetatori condusa de Robert Howarth, de la Universitatea Cornell, a ajuns la concluzia ca din puturile de gaze de sist se scurgeau pana la 8% din metan pe durata exploatarii. Acest studiu, publicat in revista Climatic Change Letters, se baza pe o analiza aprofundata a datelor disponibile. Potrivit lui Robert Howarth, ‘din punct de vedere climatic, gazul de sist este mai nociv decat gazul conventional, dar si decat carbunele si petrolul’.
In februarie 2012, o alta echipa de cercetatori de la Universitatea Colorado a publicat in Journal of Geophysical Research un studiu care confirma aceste constatari.
Alte studii sunt in curs in Pennsylvania si Texas. Dezbaterea stiintifica este departe de a fi incheiata.
Si alte studii scot subliniaza efectele de poluare atmosferica ale exploatarii gazelor de sist. Nu exista numai scurgeri de metan, ci si de alte numeroase hidrocarburi nocive pentru sanatate, precum benzenul. Intr-un studiu publicat in martie 2012 in Science of Total Environment, Lisa McKenzie si alti cercetatori de la Universitatea Colorado au comparat doua grupuri de persoane care traiesc in apropierea sau la distanta de puturile de exploatare a gazelor de sist. Concluzia a fost ca primele prezinta un risc mai ridicat de cancer din cauza expunerii mai mari la hidrocarburile volatile.
Acest mare numar de studii nu a generat inca un raspuns oficial, dar a scos in evidenta necesitatea unor reglementari importante din partea Statelor Unite. Una din provocarile cruciale consta in obligarea intreprinderilor sa dezvaluie lista produselor chimice folosite la fracturarea hidraulica, metoda de exploatare a gazelor de sist.
