Se inchid gropile de gunoi

3 Apr 2009 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email

Trei dintre cele mai mari orase ale tarii – Cluj, Iasi si Suceava – se confrunta cu probleme legate de inchiderea gropilor de gunoi existente si inlocuirea lor cu deponeuri ecologice.

Rampa de colectare de deseuri menajere a Clujului trebuie inchisa pana la jumatatea anului viitor, altfel, Uniunea Europeana ar putea aplica amenzi de pana la un milion de euro pe zi. Oficialitatile judetene si locale au cazut la pace dupa mai multe discutii si “batalii” intre municipiu si localitatile din jur, care n-ar fi dorit sa-si asume vecinatatea viitoarei rampe de gunoi.

Pana la urma, Primaria Feleacu a fost de acord sa cedeze un teren de 30 de hectare pentru realizarea depozitului general de deseuri in aceeasi zona, adica tot in Pata-Rat.

Proiectul de construire a acestui depozit se va ridica la 42 de milioane de euro, din care 35 de milioane de euro provin din finantare europeana, restul urmand a fi platit de Ministerul Mediului. Primarii din Campia Turzii, Huedin, Gherla s-au declarat de acord sa puna la dispozitie terenuri pentru viitoarele rampe de sortare.

Totusi, autoritatile judetene clujene se asteapta ca pana la inchiderea definitiva a actualei gropi de gunoi de la Pata-Rat sa nu reuseasca sa puna la punct tot sistemul de gestionare, dar, dupa cum declara public presedintele Consiliului Judetean Cluj, Alin Tise, “cel putin o prima celula ecologica de depozitare trebuie data in folosinta pana in 2010″. Acordul dintre administratia locala Feleacu si cea judeteana a fost semnat, Ministerul Mediului trebuind doar sa-si mai dea acordul asupra viabilitatii investitiei pe terenul desemnat.

Documentatia completa se estimeaza ca va fi gata pana in luna mai 2009, dosarul urmand a fi depus pentru obtinerea finantarii, si prevede construirea centrului de depozitare si a altor patru rampe de transfer localizate in Campia Turzii-Turda, Gherla-Dej, Huedin si in imediata apropiere a centrului zonal de depozitare. Nu este exclus ca administrarea sistemului sa fie facuta de o firma privata, dar, potrivit Consiliului Judetean Cluj, se ia in calcul si ca administrarea sistemului de colectare si sortare a deseurilor sa fie preluata chiar si de Regia Autonoma de Administrare a Domeniului Public si Privat.

“Rampa de la Pata-Rat este un poluant semnificativ al factorilor de mediu”, spun analizele Agentiei pentru Protectia Mediului Cluj. Oxigenul dizolvat in aer se afla la limite puternic scazute, valorile azotului si ale fosforului au crescut enorm in aval de rampa de gunoi de la Pata-Rat, iar analizele de apa demonstreaza ca, in aval, scurgerile de lichide din rampa duc la depasirea cu mult a concentratiilor maxime admise, au mai precizat specialistii APM Cluj in analizele lor.

La vremea la care rampa a fost construita in zona, autoritatile locale si de mediu din acel timp nu au prevazut si realizarea unui sistem de colectare si tratare a scurgerilor. Astfel, acestea ajung in paraul Zapodie in cea mai mare parte facand ca acest afluent al Somesului Mic sa fie cel mai poluat curs de apa din judetul Cluj.

INTARZIERI LA SUCEAVA
Gestionarea deseurilor menajere a devenit o problema in judetul Suceava. Si asta din cauza ca o parte din rampele de gunoi actuale s-a inchis, pentru restul termenul apropiindu-se vertiginos in timp ce constructia celor doua gropi ecologice, care trebuie realizate conform aquis-ului comunitar pe linie de mediu, nici macar nu a inceput.

De mai bine de trei ani se chinuiesc autoritatile judetene sa demareze prin Ministerul Mediului investitiile in doua gropi ecologice, una in comuna Moara, in zona de ses, si cealalta in comuna Pojorata, in zona de munte, insa motive obiective, dar si subiective au impiedicat demersurile. In primul rand a luat timp identificarea locatiilor. Apoi a existat opozitia locuitorilor din Moara, care nu au privit cu ochi buni construirea unei gropi de gunoi in zona, unde sa fie depozitate deseurile menajere din jumatate din localitatile judetului, considerand ca asta ar conduce la deprecierea calitatii mediului inconjurator.

A mers greu si asocierea intre cele 114 localitati si Consiliul Judetean in vederea realizarii parteneriatului public in domeniul colectarii, transportului, valorificarii si depozitarii deseurilor, din cauza ca la nivelul unor consilii locale au existat suspiciuni cu privire la investitii.

Intre timp, gropile de gunoi din Suceava, Siret si Vatra Dornei au fost inchise incepand cu data de 1 ianuarie 2009. Primaria municipiului Suceava a gasit ca solutie provizorie transportarea deseurilor menajere in municipiul Falticeni, situat la o distanta de aproximativ 20 de kilometri, a carui groapa de gunoi are ca termen de inchidere data de 31 decembrie 2010. Desi operatiunea ar necesita costuri suplimentare, primarul Sucevei, Ion Lungu, sustine ca factura catre firma de salubrizare Rosal, care presteaza serviciul, nu este mai mare.

Potrivit planului de conformare, toate gropile de gunoi din mediul rural au termen de inchidere data de 16 iulie 2009. In functiune vor mai ramane pe langa amplasamentul din Falticeni, cel din Radauti, care are termen de inchidere sfarsitul acestui an, si cele din Campulung Moldovenesc si Gura Humorului, cu termen de inchidere la sfarsitul anului 2011. Vicepresedintele Consiliului Judetean, Daniel Cadariu, a recomandat primariilor din mediul rural ca solutie transportarea deseurilor menajere la depozitele din mediul urban care nu au depasit termenul de inchidere.

O alta posibilitate, in opinia lui, ar fi construirea unor platforme pentru depozitarea temporara a deseurilor pe o perioada de maximum un an. “Pentru construirea acestor platforme se pot asocia mai multe primarii, astfel incat costurile de constructie sa fie mai scazute. I-am avertizat pe primari sa prevada in bugetele locale sumele necesare pentru construirea unor astfel de platforme”, a spus Cadariu.

Ministerul Mediului a aprobat master-planul pentru gestionarea deseurilor la nivelul judetului Suceava, valoarea totala a proiectului fiind de 42 de milioane de euro, finantarea urmand a se realiza cu bani europeni din Fondul de Mediu. Pana cand banii vor fi alocati efectiv, Consiliul Judetean a disponibilizat 300.000 lei noi din bugetul pe 2009 pentru inceperea constructiei la prima groapa ecologica de gunoi in comuna Moara.

IESENII NU MAI AU UNDE SA-SI DUCA GUNOIUL
Iesenii nu vor mai avea unde sa-si depoziteze gunoaiele incepand cu 1 iulie. Acesta este termenul la care se va inchide groapa de gunoi a orasului, situata la limita municipiului, pe un teren apartinand comunei Tomesti. Singura solutie o reprezinta finalizarea, pana atunci, a unei parti a depozitului ecologic, pentru a carui realizare municipalitatea face demersuri de mai bine de cinci ani.

Noua groapa va fi in alta comuna invecinata orasului Tutora, insa finantarea in transe incetineste treaba. “Speram sa terminam, pana la 1 iulie, o subcelula din intregul proiect, pentru ca tot atunci trebuie inchisa groapa de la Tomesti. Insa avem probleme cu finantarea – sunt restante de 10,33 de milioane de lei, 8,7 milioane de lei reprezentand contributia Ministerului Mediului, iar restul – aportul Primariei”, ne-a spus Gabriela Chirica, functionar la Primaria Iasi.

Directorul tehnic este, insa, ceva mai optimist – Mihai Chirica sustine ca “groapa ecologica de gunoi este pe drumul cel bun”: “Am fost in inspectie si pana acum au reusit sa realizeze 26.000 de mc de indiguiri si 12.000 de mc la platforma de depozitare. Au inceput si fundatia pentru statia de sortare si compost”. Intregul proiect valoreaza 107,7 milioane de lei, 75% din suma reprezentand finantare din partea Guvernului, iar 25% – din partea municipalitatii.

Teoretic, Iasiul ar fi trebuit sa aiba deja o groapa de gunoi ecologica. Initial, aceasta urma sa fie realizata la Tomesti, acolo unde deja se depozitau deseurile. Numai ca, in 2004, locuitorii din comuna invecinata au inceput protestele, nemultumiti ca vor trebui sa suporte, in continuare, mirosul gunoiului. Cert este ca, din cauza acestor scandaluri, Consiliul Local Tomesti nu si-a dat acordul, iar Iasiul nu a putut depune la timp proiectul pentru a obtine fonduri prin programul ISPA.

Intre timp, insa, autoritatile iesene au gasit o alta solutie de a atrage fonduri comunitare. Practic, la nivelul judetului se intentioneaza crearea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara pentru Salubritate (ADIS), care sa includa toate cele 99 de comunitati iesene si al carei operator unic sa fie Salubris, societatea de salubritate a Primariei Iasi.

Numai ca exista anumite primarii, printre care si cea de la Pascani, care s-au opus intrucat beneficiaza de servicii prestate de firme ce percep tarife mai mici. La Iasi, din ianuarie, tarifele s-au majorat cu 23,5% in cazul firmelor (care platesc acum 4,2 lei/mc/luna) si cu 26% in cazul gospodariilor individuale (4,8 lei/luna/persoana). In aceste conditii, constituirea ADIS a fost amanata cu o luna, sedinta de punere a bazelor acestui organism urmand sa aiba loc in aprilie.

Sursa: Jurnalul National

Pentru mai multe informatii despre amenzi, APM, bani europeni, celula ecologica, cluj, comunitati, consiliul judetean, curs de apa, depozit, depozitare, deseuri menajere, dezvoltare intercomunitara, Feleacu, finantare, firma de salubrizare, gestionarea deseurilor, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.