Se taie Padurea Spanzuratilor!

Codrii in care Emil Rebreanu a fost spanzurat s-au transformat intr-un munte de rumegus otravit, sub fierastraiele romanilor si ungurilor deopotriva.
padurea spanzuratilor
„Nu stiu cum se va intoarce lumea dupa razboi, dar daca nu voi pierde nimic din tot ce simt ca este in mine, voi ajunge departe „, scria Emil Rebreanu, subofiter in armata Austro-Ungara, in februarie 1917.

La scurt timp, avea sa fie spanzurat de unguri prin padurile Ghimesului, in ultima luna de primavara, la numai 26 de ani. Renascut sub numele de Apostol Bologa, rataceste si astazi fara odihna prin Padurea Spanzuratilor, unde este executat la nesfarsit sub ochii cititorilor.

Monumentul ridicat de Societatea „Cultul Eroilor”, in localitatea Palanca, pe locul unde scriitorul Liviu Rebreanu si-a reinhumat fratele, in 1922, primeste acum o coroana de flori, de ziua Inaltarii, plus cateva blitz-uri pe an, din partea turistilor. La cativa pasi, o piatra de hotar ungureasca, purtand crucea lui Stefan, este supravegheata de camera video a unui fost pichet renovat si adus la standardele caii ferate maghiare. Daca sufletul sublocotenentului a supravietuit printr-un roman studiat in liceele din Romania, padurea unde Emil Rebreanu – Apostol Bologa a fost spanzurat de unguri pentru ca incercase sa dezerteze pe frontul romanesc aproape ca a disparut de pe fata pamantului. Din cele 8.000 de hectare ale padurii detinute de ocolul silvic Ghimes- Faget, mai putin de jumatate au ramas in picioare.

„Aici se taie in nestire”

Satul Ghimes, fosta localitate de frontiera cu Imperiul Austro-Ungar, adaposteste oameni-fierastrau, cu patima mistuitoare pentru lemn, un aur care le-a otravit inimile, de la primar pana la padurar. Ascultandu-i, ai crede ca prin vene le trece rumegus, nu sange. Despre ei, europarlamentarul Magor Csibi s-a convins, in urma unei vizite prin padurile lor, ca sunt impartiti in doua tabere: oamenii primarului Garbea Vilmos, banuit de presa locala ca „dimineata este la PDL, iar seara la UDMR”, si „izolatii”, ghimesenii care il sacaie cu dosare de punere in posesie a padurilor mostenite de la parinti.

„In Ghimes, oamenii fie sunt de partea primarului, in cardasie cu el, fie sunt izolati. Problema cea mai mare de acolo este ca beneficiarii de pe urma padurii sunt doar cativa, iar la oamenii de rand nu ajunge nimic”.

Europarlamentarul din Miercurea- Ciuc a plecat din comuna multumit ca a reusit macar sa gaseasca un consilier local care tot incearca sa aduca in padure comisii si controale. Hotarat sa alarmeze Ministerul Agriculturii, Magor Csibi arata cu degetul spre autoritatile locale si silvice, oarbe la dezastrul din zona. „In Bacau se defriseaza padurile chiar in locurile in care s-a petrecut actiunea din Romanul Spanzuratilor. In loc ca elevii sa vina in vizita, in loc sa facem un loc turistic, aici se taie in nestire”, spune europarlamentarul, cu avantul tinerilor care nu au implinit inca 30 de ani.
emil rebreanu

COMEMORARE. La monumentul ridicat eroului Emil Rebreanu se depune, de ziua Inaltarii, o coroana de flori

Dirijorul drujbelor

„De pe Barzava, lemnul curge in gaterele din curtea primarului”, sintetizeaza tot conflictul consilierul local Viorel Oltean, gata oricand sa primeasca presa in casa lui, sa comande sotiei cafele si sa scoata la iveala diverse probe. Inregistrarile video din curtea primarului, unde cheresteaua e stivuita pana la cer, fotografiile cu trunchiuri ascunse sub crengi, actele si cererile facute catre autoritati compun insa detaliile unui razboi purtat mai mult din cuvinte si sesizari.

„Aici nu s-a facut colectivizare, pentru ca nu renta in economia statului socialist. Dupa Revolutie, treburile s-au stricat pe zi ce trece. Daca inainte mai puteai sa traiesti din lemn, acum padurea se rade cu firma primarului si a satelitilor sai. Majoritatea romanilor au plecat la munca in strainatate, iar cei care au ramas nu pot sa spuna prea apasat ca sunt romani, pentru ca sunt persecutati. Se fura lemnul oamenilor si toate controalele de pana acum au fost sistate”, spune obidit Viorel Oltean.

Disperati ca nu isi primesc drepturile, cativa localnici au facut de 1 decembrie greva foamei, pret de cateva zile. De negasit la primarie, pentru ca este, din nou, in concediu, edilul raspunde cu greu la telefon. La intrebarile legate de defrisarile haotice din padurile Ghime- sului si de licitatiile la care participa, el a raspuns: „Vorbiti cu oamenii. Care defrisari?”.

„Tata si mama au murit asteptand”

Patimile pentru lemn ale locuitorilor din comuna Ghimes-Faget iau sfarsit uneori abia sub pamant. Surorile Vranceanu, femei la 80 de ani, au facut greva foamei la primarie, trei dintre ele dandu- si ultima suflare la scurt timp, de suparare ca nu au primit nicio aschie de brad.

Maria Rusu, mai in putere, a ajuns sa-si arunce vorbe grele cu primarul Vilmos si sa se macine incet-incet de necaz. La cei 50 de ani ai ei, pare ca nu va mai avea niciodata odihna din cauza fabricilor de cherestea ale parintilor si a celor 5.000 de metri cubi de masa lemnoasa, datorati de primarie pentru defrisarile facute de comunisti pe hectarele ei de padure.

„Primarul ma trimite la plimbare de fiecare data, nici nu sta de vorba cu mine. A zis ca atat timp cat el e primar, pot sa stau si in cap ca nu primesc nimic, pentru ca mam asociat cu olahii (n.r. – termen depreciativ pentru valahi, romani), pentru ca am indraznit sa fac greva foamei. Am avut un dosar cum n-a avut nimeni in comuna, si tot degeaba”, spune femeia, care resimte totul ca pe un conflict personal cu Garbea Vilmos.

„Tata a iesit la pensie portar la fabrica lui, confiscata de comunisti. El si mama au murit asteptand. Atat amar de femei au murit asteptand sa li se dea padurea inapoi, in timp ce feciorii primarului cara zilnic cate doua remorci de cherestea, iar politistii sunt cu ei. Aici e dictatura! Cine nu-i cu primarul, e dusmanul lui, dar eu n-am sa-l pup niciodata!”.

NECAZURI

„Scolile noastre se darama pe copii”

Unii sateni au aflat ca au padure cand s-au dus sa ceara lemne de la primarie. Altii s-au dus sa-si vada terenurile si n-au mai gasit decat cioate. Cativa au fost somati sa planteze puieti fara ca macar sa stie ca sunt proprietari. Altii nu au primit nicio scandura din ce li se cuvine, iar restul taie in voia cea buna.

„In padure nu intra decat vreo suta de oameni, protejati ai primarului. Pe restul, Vilmos i-a amenintat ca, atat cat o sa fie el primar in sat, nu-i mai lasa sa calce in padure”, spune consilierul, mandru ca se numara printre putinii sateni care nu se tem de primar. La fel de mandru este si de faptul ca a fost singurul din sat care s-a gandit sa ridice o scoala generala cu predare in limba romana.

In 2003, cu doua saptamani inainte de inceperea anului scolar, scoala cu clasele I-IV a primit aprobarea Inspectoratului Scolar Bacau si a fost deschisa in sediul unui fost centru de plasament. Insusi Adrian Nastase a trimis atunci un pachet de carti in limba romana si o scrisoare de felicitare, urmand ca parintii sa faca restul: sa puna tabla, sa cumpere mobilier si sa dea o mana de vopsea.

Fiindca primaria nu a gasit lemn pentru scoala romaneasca, copiii au inceput sa faca naveta la scoala din Palanca. La scoala „Dani Gergely”, construita de statul roman in perioada interbelica, se preda in limba maghiara din anii „90.

„Pana la urma, mi-am trimis si eu copiii la scoala din Palanca, ca doar nu era sa-i sacrific pe ei pentru crezul meu. Scolile noastre se darama pe copii, iar ale lor primesc sponsorizari de miliarde de la firmele unguresti”.

ISTORIE

Nostalgia granitei de 1.000 de ani

Comuna Ghimes-Faget a apartinut, istoric, de Ardeal pana in 1968, cand a fost integrata in judetul Bacau. Cantonul renovat si adus la standardele caii ferate maghiare este la doi pasi de raul Trotus si ruinele cetatii Rakoczi, pe linia „granitei de 1.000 de ani” a Ungariei. La intrarea in fostul pichet, coroana maghiara, din pietre si purtand crucea lui Stefan, este impodobita cu panglici sI coroane de flori, in asteptarea presedintelui Ungariei, care va face o vizita oficiala, pe 25 octombrie. Cantonul 30 al Ungariei Mari a fost proiectat de inginerul arhitect Pfaff Ferenc si gazduieste o expozitie istorica maghiara, organizata de Consiliul Local cu fonduri din Ungaria. In luna mai, cateva sute de pelerini unguri au sosit la Ghimes-Faget cu trenul special „Nostalgia”, fluturand steagurile albastre ale lui Arpad si ale Ungariei. Viorel Oltean isi aminteste ca primarul Vilmos a spus atunci doua-trei cuvinte in romana, dupa care a tinut un discurs de multumire in limba maghiara, oficierea sa avand loc fara esarfa tricolora care il consfinteste drept primar al unei comune din judetul Bacau.

IRESPONSABILITATE

120.000 de hectare taiate ilegal

Mai putin de jumatate din defrisarile incepute din anii „90 sunt in conformitate cu legislatia din domeniul silvic, arata un studiu realizat de World Wide Fund of Nature. In 2007, fondul forestier al Romaniei detinea 6,5 milioane de hectare, terenurile impadurite ocupand in jur de 25% din suprafata Romaniei. Corpul de Control al Ministerului Agriculturii a identificat, printre judetele unde padurile sunt defrisate masiv, si judetul Bacau, alaturi de Maramures, Harghita, Bistrita sau Arges. Taierile ilegale din ultimii ani au micsorat fondul forestier cu peste 120.000 de hectare de padure, iar in urma proceselor de retrocedare, statul roman a mai ramas cu 4,2 milioane de hectare de padure.

Sursa: Evenimentul Zilei

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *