Comisarul sef adjunct al Garzii Nationale de Mediu, Szep Robert, spune ca poluarile accidentale cu metale grele care se produc frecvent in zona fostei exploatari miniere de la Balan (Harghita) reprezinta „un adevarat dezastru ecologic”, precizand ca trebuie gasite solutii pentru stoparea fenomenului.
„Este un adevarat dezastru ecologic daca ne uitam la ce vedem in jur, se contamineaza panza de apa freatica, se contamineaza solul pana in straturile profunde ale acestuia, se contamineaza Oltul si acum trebuie sa gasim solutii pentru oprirea fenomenului si pentru reducerea riscului acestor ape de mina asupra ecosistemului, asupra apelor din Bazinul Oltului Superior”, a declarat, luni, Szep Robert, aflat intr-o vizita la Balan.
Potrivit acestuia, „neconcordantele legislative” au permis ca o suprafata de teren pe care se afla o instalatie functionala de importanta majora, in cazul de fata statia de epurare pasiva a apelor de mina, sa fie vanduta de lichidator unei persoane fizice.
Directorul general al Conversmin (Societatea Comerciala de Conservare si Inchidere a Minelor), Ion Stamin Purcaru, prezent si el la Balan, a explicat cum a fost posibila aceasta vanzare-cumparare a terenului aflat in ecologizare.
„Astazi activeaza doua legi, care au prevederi diferite. Legea minelor care spune ca obiectivul trebuie ecologizat, inchis, si legea insolventei care lucreaza in favoarea creditorului. Cred ca trebuie armonizate cele doua legi, cu prioritate pe legea minelor, astfel incat creditorii sa poata sa actioneze abia dupa ce lucrurile sunt reabilitate ecologic si dupa ce situatia unei mine a fost finalizata. Am informat si vom informa in continuare ministerul, sa vedem cat de legal a fost vandut terenul, la ce situatie juridica finala se poate ajunge si in functie de asta sa gasim o solutie tehnica de amplasare a unei noi statii”, a spus Ion Stamin Purcaru.
Potrivit lui Szep Robert, noul proprietar nu s-a ingrijit ca instalatia de epurare sa fie intretinuta corespunzator, iar conducta de alimentare a acesteia „a disparut pur si simplu”.
„Atata timp cat a functionat exploatarea miniera Balan, statia de epurare era periodic decolmatata, se schimba patul de calcar, dar cel care a cumparat terenul nu a avut grija de acest obiectiv, iar conducta de alimentare a statiei de epurare pasiva a disparut pur si simplu, in conditii mai mult sau mai putin cunoscute”, a afirmat comisarul sef adjunct al Garzii Nationale de Mediu (GNM).
In perioadele ploiase, debitul apei de mina creste si apa contaminata ajunge in raul Olt si pe alte terenuri necontaminate, pe care le polueaza cu metale grele. Pe de alta parte, oxizii de fier care ies din mina, in contact cu oxigenul din aer, formeaza coloizi de fier, care, odata ajunsi in rau, consuma tot oxigenul si distrug ecosistemul, omorand pestii si celelalte vietati acvatice.
Capacitatea de interventie a autoritatilor este, insa, ingradita dupa incheierea contractului de vanzare-cumparare a terenului respectiv.
La randul sau, dirigintele de santier la lucrarile de ecologizare a fostei exploatari miniere Balan, Szasz Laszlo, a afirmat ca este vorba despre o poluare continua in perioadele ploioase, cand „apele de mina, pe langa faptul ca ies din subteran, mai pot antrena si malul din decantor”.
Potrivit acestuia, poluari accidentale cauzate de nefunctionarea statiei de epurare pasiva a apei de mina se produc lunar.
In mai, ministrul Mediului, Attila Korodi, a cerut continuarea lucrarilor de punere in siguranta a iazului de decantare de la Balan, „cel mai periculos punct din judetul Harghita”, intrucat daca acesta s-ar surpa ar acoperi cu steril o treime din comuna Sandominic, unde locuiesc 3.000 de oameni.
Ministrul Mediului spunea atunci ca iazul de decantare din orasul Balan este „cea mai vulnerabila zona din Harghita”, amintind ca in urma cu patru ani si in 2012 au avut loc „evenimente nefericite din punct de vedere hidrologic”, care au impus realizarea unui proiect tehnic comun al Apelor Romane si Conversmin, pe de o parte pentru punerea in siguranta a acestuia, iar pe de alta parte pentru corelarea captarii de debite din iaz cu capacitatea de preluare a Oltului.
„Atunci, s-a creat o lucrare de inchidere de mina aici, recalibrarea aductiunilor si recalibrarea malului Oltului din bugetul Conversmin, iar pe de alta parte, de la Sandominic in jos, prin bugetul de la Apele Romane, a inceput un proiect multianual de redimensionare a albiei, ca sa se preia varfurile care pot veni de aici”, declara Korodi.
El adauga ca lucrarile de punere in siguranta la iazul de decantare sunt finalizate in proportie de 60 la suta, insa, din datele pe care le avea atunci la dispozitie, in acest an mai sunt bani doar pentru doua luni.
In 2012, in urma ploilor torentiale, o parte din peretele iazului de decantare s-a surpat, afectand stabilitatea acestuia si sterilul de mina a acoperit mai multe hectare de teren in partea de vest a comunei Sandominic, in stat gros de pana la o jumatate de metru.
Anul trecut, la mijlocul lunii august, la iazul de decantare al fostei Exploatari Miniere Balan, in urma precipitatiilor abundente, o cantitate insemnata de steril a fost dislocata din taluzul digului, pe malul drept, care s-a depus de-a lungul galeriei, obturand-o in proportie de 50 la suta.
Mina Balan si-a incetat activitatea in iunie 2006. Lucrarile de inchidere a exploatarii si de ecologizare se ridica la aproximativ 80 de milioane de lei, bani alocati de Guvernul Romaniei.
