Segmentarea genomului unei broaste mici africane ar putea ajuta stiinta sa protejeze mai bine amfibienii, care se afla intr-un declin rapid in intreaga lume, si sa avanseze in intelegerea bolilor umane, potrivit unui studiu publicat in editia de pe 30 aprilie a revistei americane Science.
Astfel, Xenopus tropicalis se alatura celor peste 175 de organisme al caror genom a fost segmentat incepand cu anul 2001, printre care cel al omului, al albinei, al vacii, al gainii si al soarecelui.
Cercetatorii din cadrul echipei internationale care s-a ocupat de segmentarea genomului broastei au descoperit ca acesta cuprinde intre 20.000 si 21.000 de gene, dintre care 1.700 sunt foarte asemanatoare celor care sunt implicate in aparitia cancerului, a astmului si a bolilor cardiace la om.
„Aceasta segmentare reprezinta un punct de plecare important (…) pentru intelegerea modului de functionare a genelor si de interactiune pe perioada dezvoltarii anumitor boli”, a explicat Jacques Robert, imunolog al Facultatii de Medicina din cadrul Universitatii Rochester din New York, unul dintre coautorii studiului.
„Xenopus este foarte promitatoare si ar trebui sa devina un model de cercetare foarte puternic pentru a ne ajuta sa intelegem mai bine cum functioneaza propriile noastre gene”, a adaugat Robert, citat de AFP.
Segmentarea genomului borastei africane mai deschide si posibilitatea studierii, la nivel molecular si genomic, a efectelor produselor chimice care provin din poluarea ce perturba functionarea glandelor endocrine la amfibieni.
„Aceste substante chimice imita hormonii broastelor, iar prezenta lor in lacurile si cursurile de apa ar putea fi, in parte, responsabila pentru declinul populatiilor de broaste din intreaga lume”, a precizat Uffe Hellsten, bioinformatician al Joint Genome Institute, care face parte din Ministerul american al Energiei.
„Trebuie sa speram ca intelegerea efectelor acestor perturbari hormonale va ajuta la conservarea diversitatii speciilor de broaste si va avea si un impact pozitiv pentru sanatatea omului, intrucat aceste substante ne afecteaza si noua organismul”, a punctat Hellsten.
O comparatie a zonelor din jurul genelor specifice la broasca, la gaina si la om a evidentiat asemanari izbitoare, care arata ca structurile genetice de pe cromozomi au ramas neschimbate la aceste specii pe parcursul evolutiei lor.
„Cand ne uitam la segmentele genomului (broastei) Xenopus, putem vedea efectiv structuri genetice vechi de 300 de milioane de ani care apartin genomului ultimului stramos comun al tuturor pasarilor, broastelor, dinozaurilor si mamiferelor ce au populat Pamantul”, a tinut sa sublinieze Hellsten.
„Se pare asadar ca fragmentarea si rearanjarea comozomilor sunt extrem de rare in evolutie”, a concluzionat acesta.
Xenopus este o un gen de broasca ce cuprinde peste 20 de specii in Africa Subsahariana. Biologii au descoperit ca, la inceputul secolului XX, acestea erau sensibile la gonadotrofine, hormonii legati de fecundare, astfel ca au devenit buni cobai pentru testele privitoare la perioada de gestatie.
Sursa: Intact News
