Serele geotermale, ultima tendinta in agricultura

Legumicultorii cauta surse alternative de inclazire a serelor pentru a reduce costurile mari de productie cauzate de scumpirea gazelor
energie geotermala
Pentru incalzirea cu apa geotermala a unei sere este nevoie de o investitie initiala de doua milioane de euro. Suma poate fi recuperata in aproximativ 15 ani.

Scumpirea gazelor naturale ii impinge pe legumicultori spre sisteme de incalzire alternative, unul dintre acestea fiind apa geotermala.

„Lucrez cu o echipa de cercetatori din Irlanda care au inceput sa foloseasca drept sursa de caldura apa geotermala”, sustine Horia Culcescu, patronul firmei Leader International. Acum, echipa de irlandezi face prospectiuni in zona Oradea, costul proiectului fiind de 800.000 de euro.

Sere cu apa geotermala la Oradea

„Daca am folosi energia geotermala, preturile s-ar reduce la jumatate. Am putea sa devenim cel mai mare producator de legume din Europa”, spune Culcescu. Numai ca incalzirea cu apa geotremala necesita investitii considerabile. Numai un put costa un milion de euro, iar pentru a incalzi o sera este nevoie de doua puturi, unul pentru a furniza apa geotermala, iar altul pentru a deversa apa deja folosita.

Incalzirea cu apa geotermala a serelor este folosita in tari precum Islanda. Din anii „30 fermierii islandezi cultiva in sere rosii, flori, vita de vie si chiar banane, cu toate ca acolo temperaturile sunt scazute mai tot timpul anului. De doi ani, si in Romania se foloseste metoda incalzirii serelor cu apa geotermala de catre firma Transgex din Oradea.

Directorul general al Transgex, Alin Iacobescu, spune ca firma a decis sa infiinteze doua hectare de sera pe care le incalzeste cu apa geotermala. Avand in vedere ca Transgex nu este insa o firma specializata in cultivarea legumelor, compania a decis sa recruteze cativa specialisti in domeniu.

Chiar si asa, productia de pe cele doua hectare de sera se ridica la 700 de tone de rosii, fata de 600 de tone de rosii cat se recolteaza de pe un singur hectar intr-un sistem performant.

Profitabil, de la cinci hectare in sus

Alin Iacobescu sustine ca in primul an unitatea a iesit pe pierdere, iar anul acesta incasarile vor fi la limita cheltuielilor. Oricum, pentru a fi profitabila, uitatea ar trebui sa cultive cinci hectare de sera si nu doua, cat are acum. Din acest motiv Transgex vrea sa inchirieze serele unei companii cu experienta in domeniul cultivarii legumelor. „Am avut discutii cu un investitor din Romania, dar si cu o firma din Elvetia care vrea sa cultive salata pentru tarile arabe”, precizeaza Iacobescu.

Legumicultorii risca sa-si inchida afacerile din cauza scumpirii gazelor

Investitie recuperabila in 15 ani

Transgex a concesionat sondele de apa geotermala din zona, iar acum are in administrare 48 de sonde din care sunt puse in productie 24 de sonde in 17 perimetre. Cele care sunt date in folosinta se impart in doua categorii, cu potential energetic scazut sau ridicat, unele fiind folosite doar pentru agrement, iar altele pentru obtinerea energiei termice.

Alin Iacobescu sustine ca statul nu a intentionat la inceput sa exploateze energia geotermala. In anii „60-„70 s-au facut prospectiuni pentru descoperirea de hidrocarburi, dar specialistii au dat peste apa geotermala. Forarea de puturi pentru apa geotermala este costisitoare, iar investitia se recupereaza in 15 ani de exploatare.

„O solutie ar fi incurajarea din partea statului a agentilor economici care trec la energie geotermala prin subventionarea forarii de puturi. Organizatia Interprofesionala din domeniul legumelor si fructelor intentioneaza sa elaboreze din toamna un proiect de lege prin care saparea puturilor de mare adancime sa fie subventionata in proportie de 70-80%”, spune Horia Culcescu.

Serele Romaniei

In Romania din cele peste 1.000 de hectare de sere incalzite, care existau inainte de 1990, au mai ramas 480 de hectare. Piata de legume-fructe este estimata la un miliard de euro, din care 60% reprezinta importuri.

Valoarea productiei interne de legume-fructe este prognozata sa ajunga anul acesta la 400 milioane de euro.

Sursa: Adevarul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *