Sibiul, orasul eco in care nimic nu se arunca

    0
    68
    Sibiul, orasul eco in care nimic nu se arunca
    Sibiul, orasul eco in care nimic nu se aruncaSibiul, orasul eco in care nimic nu se arunca

    S–au gandit la tot. La statii de epurare, grajduri, depozite de legume, fructe si alimente, la ateliere de creatie, restaurante, terenuri de sport, centru SPA, amenajari interioare, decoratiuni si corpuri de iluminat, pompe de caldura, centrale eoliene, zone de petrecere a timpului liber si, chiar, la vestimentatii. Asta au pus la cale studentii Universitatii „Lucian Blaga” din Sibiu, care au creat proiectul unui oras verde, in care totul se refoloseste, se recicleaza si nimic nu se arunca.

    Tranzitia catre o universitate sustenabila reprezinta unul dintre dezideratele strategice ale ULBS. Cadre dicatice, studenti, reprezentanti ai mediului de afaceri si ai ONG-urilor s-au adunat marti, in Aula Magna a Facultatii de Medicina din cadrul ULBS, sa vada prezentarea de proiecte realizate de studentii Universitatii din Sibiu. „E un eveniment care nu are in spate nicio finantare, ci doar multa munca, creativitate si implicarea studentilor”, spune, in deschiderea manifestarii, Ioan Bondrea, rectorul Universitatii „Lucian Blaga” din Sibiu. Pentru ca publicul sa priceapa mai bine termenul de „sustenabilitate”, Valentin Grecu, profesor la Facultatea de Inginerie, si-a prezentat o parte din teza sa de doctorat, ilustrand, in acest fel, sinonimia cu dezvoltarea durabila, benefica atat pentru mediul academic, cat si pentru comunitatea locala si de afaceri.

    Peturi, in loc de caramizi

    Un oras al viitorului au prezentat, apoi, cei aproximativ 40 de studenti, care au lucrat la proiectul „Smart Village”. Ei au gandit eco si au prezentat, pe langa filmulete, si planurile lor privind mediul urban in care traiesc. Dupa ce au desenat pe tabla proiectul, l-au asezat pe hartie. Au creat echipele, au masurat, au taiat, au modelat, au decupat, au pictat, au gaurit, au cusut, au lipit, au gatit si s-au si distrat. Asa au creat un sit turistic sustenabil, in care deseurile sunt colectate selectiv, avand in vedere dozele de aluminiu, plasticul, hartia si produsele biodegradabile. Constructiile din aceasta regiune vor fi alcatuite din peturi, care devin un inlocuitor al caramizilor. Astfel, studentii ULBS s-au gandit sa le umple cu argila si cu alte deseuri reciclabile, prinzandu-le intre ele cu o plasa rezistenta. In interior, mobilierul si decoratiunile vor fi la fel de originale, corpurile de iluminat vor fi realizate din tacamuri de unica folosinta si capace de doze de aluminiu, taburetii din anvelope uzate si imbracate cat mai colorat, ca si bancile. Acestea deja sunt utilizate de cei de la Facultatea de Stiinte, in hol, dorindu-se amenajarea in cat mai multe astfel de locatii, printre care si in camine.

    Bicicleta Smart

    In ceea ce priveste latura sportiva a sitului, acesta va gazdui terenuri de minigolf, fotbal, tenis, turca, oina, ciclism si alte drumetii. Pe o suprafata de 200 x 150m, prevazuta cu un gard pe tot perimetrul, pentru a proteja persoanele din exterior de obiectele zburatoare folosite la activitati si cu gradena langa terenul de fotbal, se mai pot face, la cererea turistilor, programe de fitness, gimnastica, cursuri de dans, traininguri de comunicare, teambuilding si altele. O alternativa practica si sustenabila este si bicicleta Smart, care transforma energia mecanica in electricitate si poate fi utilizata atat pentru iluminat, cat si pentru incarcare acumulatori, alimentare telefon sau MP3-player. Este o creatie a tinerilor de la ULBS, din doze de aluminiu, si pizoelectrica, adica are in pedale un cristal care, cand se actioneaza asupra lui mecanic, produce curent.
    De altfel, si cei mici au locul lor special amenajat in Village Smart. Spatiul de joaca poate gazdui activitati distractive, ca o vanatoare de comori, hotii si vardistii, ratele si vanatorii si altele.

    Prezentare de moda… reciclata

    Pe langa constructii si terenuri, si hainele constituie un element important. Marginile de tesatura, foile de porumb, mostrele de huse auto, dantela, perdelele, peturile si deseurile din piele au adus in fata publicului din Aula Magna si o prezentare de moda. Rochiile confectionate din deseuri reciclabile au adunat ropote de aplauze si au reliefat moda eco, cu tendinte care pe viitor spera fie transpuse in tinutele din realitatea de zi cu zi. De asemenea, cei prezenti au fost intampinati si cu o masa cu bucate preparate de studenti la rece. Un exemplu eco este si acvaponia, o combinatie intre piscicultura si agricultura, respectiv intre acvariile de pesti si culturile de legume. Astfel, pestii asigura hrana pentru plante, iar din plantele cu legume reiese mancarea pentru pesti.
    In orasul verde, in loc de 1.600 de lei, s-au platit numai 200 de lei pentru un deshidrator de legume. De la magazin, studentii au luat cutia, rafturile de la un frigider vechi, iar becul de la o veioza veche.

    O mie de lei pentru un oras eco

    Proiectul studentilor a costat 1.000 de lei. Dar si daruire, implicare si pasiune. Asa ca se urmareste atragerea atentiei companiilor din mediul economic, pentru ca planurile lor sa poata prinde contur si in realitate. „E un lucru deosebit sa vezi studentii ca se implica in astfel de proiecte, ca lucreaza in echipe si ca au dorinta aceasta de a fi mai mult in zona aplicatiilor. Cu sprijinul companiilor, proiectele vor fi imbunatatite si puse in realitate”, spune Ioan Bondrea, rectorul ULBS.

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here