Parlamentul European a votat pentru a permite statelor membre sa decida daca accepta sau nu cultivarea organismelor modificate genetic (OMG) pe teritoriul lor, in limitele impuse de UE.
Pana acum, autoritatile statale invocau presiunea Comisiei Europene cand justificau cultivarea OMG-urilor – acesta fiind si cazul Romaniei.
„Tot ce s-a intamplat aici are efecte benefice in sensul responsabilizarii statului. Electoratul poate face presiuni si autoritatile nu mai pot spune ca << asa vrea UE>>. Ai dreptul acum sa te opui, daca doresti asta”, explica Daciana Sarbu, europarlamentar PSD si membra in Comisia pentru mediu, sanatate publica si siguranta alimentara. Aceasta a votat pentru adoptarea noului regulament, in data de 5 iulie 2011.
Cultivarea OMG-urilor a fost unul dintre cele mai importante si mai dificile subiecte ale ultimei sesiuni din Parlamentul European. Chiar daca votul a trecut cu 548 voturi pentru, 84 impotriva si 31 abtineri, au existat divergente de opinii intre membrii aceluiasi grup sau stat.
Un singur europarlamentar roman a dat vot negativ propunerii
Majoritatea covarsitoare a europarlamentarilor romani a dat un vot pozitiv noului regulament, exceptia fiind Dancila Viorica, europarlamentar PSD si membra a Comisiei pentru Agricultura (vezi vot aici).
Am incercat sa aflam motivele pentru care a decis sa voteze impotriva noului regulament, insa, initial, europarlamentara a refuzat sa ofere lamuriri. „Eu nu fac parte din Comisia pentru Mediu si Sanatate Publica, asa ca nu vreau sa intervin peste colegii mei pe subiectul acesta. In momentul de fata ma ocup de problema fondurilor pentru persoanele dezavantajate, care au suferit diminuari drastice la nivel european si national, si fata de care ne exprimam nemultumirea”.
In cele din urma ne-a explicat de ce discutia privind OMG-urile este un subiect controversat. „ Din punct de vedere economic, argumentele sunt pro OMG-uri, fiindca acestea conduc la costuri mult mai reduse; din punct de vedere al securitatii alimentare sunt argumente contra. Totodata, nu exista studii stiintifice solide, care sa sustina sau sa condamne OMG-urile”.
Exact aceleasi motive au condus insa la optiunea pentru un vot pozitiv dat noului regulament, in cazul altor europarlamentari. „Nu e foarte clar daca si cum afecteaza organismul aceste OMG-uri. Am cerut interzicerea pana la momentul in care se va putea demonstra ca nu exista nici un pericol pentru sanatatea oamenilor”, isi justifica votul Daciana Sarbu.
Tot Daciana Sarbu atrage atentia ca agricultorii din Romania au o pozitie favorabila fata de OMG-uri, din ratiuni economice. „In Romania marii fermieri sustin ca pentru ei aceste seminte sunt o solutie de a-si creste veniturile si de a face agricultura. Eu cred ca singurii castigatori sunt putinii producatorii de seminte – exista un monopol in acest sens pe piata. Nu cred ca e bine ca acestia sa dicteze ce consumam noi”, explica europarlamentara.
Studii stiintifice incerte
Pana la momentul de fata nu exista o pozitie ferma a mediului stiintific vizavi de organismele modificate genetic. Desi legislatia europeana prevedea ca organismul EFSA (European Food Safety Authority – Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara) sa realizeze o evaluare detaliata a efectelor pe termen lung ale plantelor modificate genetic, aceasta nu a avut loc.
Totodata, studiile si concluziile propuse de EFSA nu puteau fi verificate de statele membre, explica Oana Antonescu, europarlamentar PDL in grupul PPE, membra in Comisia pentru Mediu, Sanatate publica si Siguranta Alimentara. „Rezolvarea problemei OMG-urilor ar trebui sa vina din zona studiilor stiintifice. Personal, imi doresc ca acestea sa ajunga la un consens in privinta lor, sa aflam daca sunt periculoase sau nu”, incheie europarlamentara, care a votat pentru adoptarea noului regulament.
Noile prevederi, votate in data de 5 iulie in cadrul sesiunii Parlamentului European, urmeaza sa fie discutate in Consiliu. Cel mai probabil, din cauza divergentelor la nivelul statelor in privinta OMG-urilor, va dura pana la adoptarea unei decizii finale.
Sase tari europene au o traditie in a contesta cultivarea OMG-urilor pe teritoriul lor: Austria, Franta, Grecia, Ungaria, Germania si Luxemburg. Aceasta a condus la reactii negative din partea Organizatiei Mondiale a Comertului, iar statele erau in pericol de a fi date in judecata de companiile producatoare de seminte modificate genetic.
SUA, Canada, Argentina si Brazilia se bazeaza foarte mult pe cultivarea dar si pe producerea de seminte modificate genetic, si au criticat in repetate randuri deciziile UE de interzicere a acestora.
STATISTICI:
70% dintre romani au auzit de OMG-uri. La nivel european, procentul este de 84 %
42% dintre romani considera ca OMG-urile sunt daunatoare. La nivel european, procentul este de 52%
61 % dintre europeni nu doresc incurajarea cultivarii OMG-urilor
