Istoria unui calvar de 63 de milioane de euro: sistemul de gestionare a deseurilor din Maramures

Istoria unui calvar de 63 de milioane de euro: sistemul de gestionare a deseurilor din Maramures
Istoria unui calvar de 63 de milioane de euro: sistemul de gestionare a deseurilor din Maramures

Autor:Cătălin Vischi
Sursa: www.emaramures.ro (3.02.2013)

O investitie extrem de importanta pentru Maramures treneaza de opt ani, fiind tot in stadiul de… hartii. In timp, proiectul a fost schimbat, locul constructiei a fost modificat de peste zece ori, judetul a fost condus de trei presedinti de Consiliu Judetean, iar din bugetul Maramuresului s-au cheltuit mai bine de 1,5 milioane de euro. Un calvar, recunoaste primul presedinte al forului judean in mandatul caruia a demarat proiectul.

Proiectul, care acum e mai aproape decat oricand de aprobare, a crescut ca o gogoasa financiara, ajungand de la 50 de milioane de euro la aproape 63 de milioane de euro. La acest munte de bani va cotiza fiecare maramuresean, nota de plata din bugetul judetului urmand sa se ridice la 17,5 milioane de euro. E drept, din banii acestia se vor intoarce in visteria judetului 11 milioane de euro, nota de plata neta fiind 6,4 milioane de euro. Un mizilic in comparatie cu valoarea totala a proiectului, sustin cei care conduc judetul.

Pentru ca n-avem acesti bani, ii vom imprumuta de la o institutie financiara, urmand sa-i returnam cu dobanda.Pentru a stii cum si din ce motive s-a ajuns in aceasta situatie, trebuie sa aflam istoria sistemului de management integrat al deseurilor din Maramures, o poveste de 63 de milioane de euro, din care cea mai mare parte se va investi in Legalau, un loc din apropierea padurii din satul Sarbi – comuna Farcasa. Totul a inceput in toamna anului 2004.

„Prin octombrie-noiembrie 2004, in primele luni de mandat ca presedinte CJ, am reusit sa-i conving pe cei care erau atunci conducerea Ministerului Mediului ca Maramuresul trebuie inclus pe lista judetelor unui proiect pilot care, pe fonduri de preaderare (ISPA), urma sa finalizeze studii de fezabilitate in ceea ce priveste gestiunea integrata a deseurilor. In 2005 am fost inclusi in acest proiect si de acolo a inceput calvarul acestei aplicatii care s-a lungit extrem de mult, din pacate”, si-a amintit Marinel Kovacs, fost presedinte al CJ Maramures.

Cum a ajuns Maramuresul, un judet de regula ignorat de la impartirea banilor din pusculita statului, sa fie inclus pe lista de finantare a sistemelor integrate de gestionare a deseurilor, chiar cu doua centre?

„In aceasta strategie nationala, fiecare judet avea prevazut un depozit ecologic. Maramuresul era o exceptie, fiind prevazut cu doua depozite finale, cum se numau atunci, datorita configuratiei geografice”, a explicat Kovacs.

Inrolarea “abonatului public” 

Primul pas in implemntarea proiectului a fost numirea unui proiectant care a facut studiul de fezabilitate pentru toate judetele-pilot. Firma a fost platita, conform unor surse din Consiliul Judetean Maramures, cu peste 600.000 de euro, insa judetul a renuntat la ea, considerand ca mai mult ne-a incurcat decat ne-a ajutat, iar fostul sef al institutiei nu se sfiieste sa afirme ca aceasta facea parte din grupul abonatilor la bugetul de stat. La momentul respectiv, insa, nimeni nu a spus nimic.

„Studiul a fost platit de Ministerul Mediului, acesta facand licitatia, selectand firma – era, de fapt, un consortiu format din trei firme, majoritar fiind Intergrup. Ei au dus acest proiect pana la nivelul unui masterplan”, a declarat Emil Marinescu, vicepresedintele CJ Maramures, desemnat sa reprezinte judetul in acest proiect.

„Am sesizat lucrul asta inca de atunci: avem firme abonate sub forma de consultanti la toate nivelele: fie la primarii, unde vesnic aceeasi firma de consultanta face proiecte, fie la nivelul CJ (aici e mai complicat un pic, dar de foarte multe ori sunt aceiasi consultanti care vin si se ofera sa faca ei totul) si la ministere. Asa a fost si-n cazul nostru. Acel consultant, ales in 2006, a taraganat-o extrem de mult si a fost nevoie,pe final, sa se rezilieze contractul cu ei si sa se gaseasca alt consultant care sa finalizeze lucrarea”, a conformat Marinel Kovacs, fostul presedinte al CJ Maramures.

Decat doua, mai “bine” unu 

Fie din cauza proiectantului-consultant, fie din cauza factorilor de decizie din Consiliul Judetean, Maramuresul n-a profitat de oportunitatea si derogarea oferita de Ministerul Mediului. Pentru ca sefii judetului nu au fost in stare sa gaseasca un loc de amplasament in zona de nord, s-a ajuns la o solutie de compromis si, dupa ce s-au zbatut sa convinga asupra necesitatii finantarii a doua centre de management al deseurilor, s-au rugat la minister sa le permita modificarea proiectului si sa faca macar unul.

„Avand in vedere dificultatile enorme pentru gasirea celor doua locatii pentru depozite, s-a ajuns la varianta ca e posibil sa fie un singur depozit final si mai multe statii de transfer. E o problema care n-ar fi trebuit sa se intample, dar cauza principala o reprezinta modul in care autoritatile locale n-au inteles importanta acestui proiect, desi institutional s-au facut pasii necesari inca din 2007, cand s-a creat Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara pe deseuri”, a mentionat Kovacs.

Renuntarea la centrul de management din zona de nord a Maramuresului a fost primul mare esec al proiectului de gestionare ecologica a deseurilor din judet.Vicepresedintele Emil Marinescu, insarcinat cu gasirea locurilor in care se pot construi cele doua centre de management, isi reaminteste cauzele: la Viseu de Sus nu au primit avizul de la Apele Romane (locul identificat fiind intr-o zona cu potential inundabil), la Calinesti, desi consiliul local a aprobat investitia, s-a renuntat la presiunile localnicilor, la Rozavlea s-a renuntat sa presiunea cetatenilor din comunele limitrofe, la Petrova nu s-a gasit o suprafata de teren suficienta, ca si in zona Giulesti – Oncesti.

Problemele mari au fost in special cele din zona nordica, ba pentru ca terenurile puse la dispozitie de autoritatile locale au fost in zone inundabile, ba in zone din situl Natura 2000. Am avut probleme si pentru ca studiile geo-topo vizau grohotis, zona stancoasa, zona cu posibile alunecari de teren sau zona argiloasa”, a precizat Marinescu.

Disperati, cei din Consiliul Judetean au cerut Ministerului Mediului sa le aprobe modificarea proiectului cu un singur centru. Pana cand au primit aprobarea, contractul cu firma de proiectare selectata de minister a expirat. S-a organizat o noua licitatie, a fost selectata o noua firma de proiectare si consultanta, din Timisoara, insa de data aceasta banii pentru modificarea proiectului au fost platiti din bugetul judetului.

Alte cheltuieli neprevazute 

Problemele au continuat cu gasirea unui loc de amplasare al centrului de management al deseurilor din zona sudica. Dupa ce locul era detectat, CJ Maramures cheltuia pentru studii geo, topo, intalniri de convingere a localnicilor, deplasari in strainatate cu grupuri de cetateni pentru ca acestia sa se convinga ca un centru de management al deseurilor nu are nimic in comun cu o groapa de gunoi. In pofida investitiilor, nimeni nu vroia sa locuiasca intr-o comuna sau oras cu centru de gestionare a deseurilor.

„Din pacate au fost foarte multe lucruri aicea care au mers prost. Au fost incercari in cel putin 10 localitati, daca nu 15, in diverse zone. Au fost situatii, cum a fost la Somcuta unde doua HCL luate pentru aprobarea amplasamentului, in dezbaterea publica s-a renuntat la amplasament pentru ca oamenii influentati de factori politici s-au impotrivit. La fel a fost la Bocicoiu Mare. A fost o situatie incredibila, desi CJ a facut eforturi sa duca consilieri 10-15 din Somcuta, Bocicoiu Mare, Rozavlea, sa vada depozitele din Ungaria”, a recunoscut Kovacs.

Si vicepresedintele Marinescu a rememorat esecurile din zona sudica a judetului: „Prima incercare a fost facuta in Arinis. Am avut probleme cu cetatenii. Urmatoarea la Somcuta, de asemenea au fost probleme – le-au creat populatia roma de acolo, desi centrul de management era proiectat la 2,2 kilometri de ultima casa, iar groapa de deseuri a orasului Somcuta e la aproximativ 700 de metri. Am incercat in zona Remetea, dar acolo erau 7-8 hectare de stufarisuri care erau sub protectia sistemului silvic, asa ca am venit la Recea”.

Incapabili sa-si impuna autoritatea in fata comunitatilor locale intr-un proiect ce este implementat in cele mai dezvoltate state europene, singura solutie pe care au gasit-o cei de la Consiliul Judetean a fost sa cumpere un teren si sa construiasca acolo statia centrala. Acesta era in apropiere de satele Ariesul de Padure si Coltau, pe raza comunei Recea. S-au purtat negocieri timp de jumatate de an si s-a alocat din bugetul judetului 700.000 de euro.

„Nu stiu cum s-o caracterizez… ca fiind o ratare… Sigur e un lucru, la vremea respectiva era o realizare, un succes, pentru ca era pentru prima data cand reuseam sa facem concret ceea ce ni se cerea: sa avem un amplasament. Acolo au fost alte probleme: s-a schimbat intre timp legislatia – trebuia sa fie o alta distanta pana la prima gospodarie. A fost si o… neconcordanta. Nu stiu, personalul tehnic nu a apreciat corect la vremea respectiva distanta si n-a informat corect, cel putin pe mine nu m-a informat foarte corect legat de faptul ca ar putea sa fie o problema”, sustine fostul presedinte al CJ Maramures.

Pe langa plata terenului, pentru imbunarea localnicilor, din bugetul public s-au alocat bani si pentru asflatarea unor ulite. Insa totul a fost inutil. O noua ratare a obiectivului. Cineva gresise. De platit am platit noi, toti.

A picat acel amplasament pe o problema tehnica si, probabil, a fost si o neatentie din partea celor care… fie consultantul, care trebuia sa verifice foarte atent, pentru ca el superviza totul, fie responsabilul tehnic din Consiliul Judetean. Valorile care s-au investit pentru a putea a avea niste amplasamente sunt mici comparativ cu ceea ce inseamna proiectul in sine”, e convins Marinel Kovacs.

Un alt teren pe care administratia judeteana l-a cumparat pentru implementarea proiectului a fost cel pe care e groapa de gunoi din Sighetu Marmatiei, unde se va construi o statie de transfer. Desi acesta apartinea unei institutii de stat, CFR, si nu putea fi folosit la nimic fiind plin de gunoaie, CJ nu a reusit sa-i convinga pe cei din Ministerul Transportului sa le cedeze terenul cu titlu gratuit si au platit 300.000 de euro.

Daca adaugam la cheltuieli neprevazute si studiile tehnice si excursiile cu scop informativ in Ungaria, suma totala cheltuita din bugetul judetului depasete 1,5 milioane de euro.

Cat a costat „Solutia Farcasa” 

In pofida cheltuielilor, Maramuresul se indrepta cu pasi repezi spre ultima zi in care putea depune un proiect care trebuia sa mentioneze locul amplasarii centrului de management al deseurilor. Salvarea a venit inaintea Craciunului din 2010, din Farcasa. Strans de termenul final, presedintele CJ Maramures a acceptat sa sprijine financiar mai multe lucrari din comuna, al caror cuantum il recunoaste astazi primarul Ioan Stegeran. Insa administratia judetului rasufla usurata. Dupa aproape cinci ani aveau un loc pentru centrul de management al deseurilor, in Legalau, o zona de langa padurea satului Sarbi.

„Cand am vazut ca acest proiect este pe punctul de a se opri si nu mai exista posibilitate sa se poata demara altul pe fonduri europene, eu identificat in comuna trei potentiale locatii si am vorbit cu presedintele CJ de atunci, Mircea Man, si a spus ca poate sa sprijine comuna cu circa 3 milioane de euro sa putem finaliza cateva proiecte. Am facut o analiza cu consilierii si am zis: „Dom’le, proiectele care le avem in derulare se finalizeaza in 10 ani, asa in pasul melcului, cum merg la noi treburile, si am zis daca le putem face in doi ani e un castig pentru comunitate. Deci am mers pe cuvantul lor si datele au ramas aceleasi si cu actuala conducere a CJ. Stiti cum a fost? Noi am facut sedinta de aprobare a amplasamentului marti, ca joi trebuie sa fie la Bucuresti si sa spuna daca au locatia. Am fost pe ultima suta de metri!”, spune Ioan Stegeran, primarul din Farcasa.

Oficialii CJ Maramures admit negocierile cu administratia comunei Farcasa. „Ne-am luat angajamentul ferm de a automatiza 100% sistemul de sortare si asa a crescut valoarea proiectului de la 38 de milioane de euro la peste 50 de milioane de euro. De asemenea, ne-am angajat sa construim un drum de centura a localitatii, sa nu afecteze populatia nici macar la transportul deseurilor acolo, si am promis sa modificam si cantitatile de deseuri care urmau sa ajunga la centrul din Farcasa, prin construirea unui centru de sortare si pe nord, la Sighet”, a confirmat Marinescu.

Drumul suplimentar proiectului, dar si automatizarea totala a centrului de management a deseurilor, au fost conditiile administratiei publice din Farcasa care au crescut valoarea proiectului. Pentru ca aceste cheltuieli nu sunt eligibile, adica nu sunt decontat de principalul finantator, care este Uniunea Europeana, banii trebuie platiti din visteria judetului.

„Din aceste conditii pe care noi le-am pus coordonatorului acestui proiect, valoarea a crescut cu circa 20 de milioane de euro”, a precizat primarul din Farcasa. Pe langa cheltuielile implementarii proiectului, administratia judeteana mai trebuie sa plateasca, asa cum a promis administratiei locale, finalizarea unor proiecte ale comunei.

Noi avem drumuri comunale si acolo pot sa ne ajute, avem primaria si o scoala in constructie, strazi de refacut… Toate vor fi stipulate in protocolul de predare-primire a amplasamentului. Eu cred in cuvantul care mi l-au dat. Nu trebuie sa mi-i dea toti banii odata, ci esalonat…”, a mentionat primarul Stegeran.

Desi cateva zeci de localnici se lupta in instanta pentru anularea deciziei care permite construirea centrului de management al deseurilor la Legalau, in Farcasa, primarul comunei sustine ca zbaterile sunt inutile si ca investitia va fi ecologica si ca va genera profituri mari in bugetul local, dand exemplul Bistritei, unde acesta este estimat la 300.000 de lei pe an.

Sistemul si modul sau de functionare 

Pe langa centrul complet automatizat de management al deseurilor din Sarbi (format dintr-un depozit ecologic, o statie de tratare mecano-biologica, o statie de sortare si o instalatie de epurare), sistemul din Maramures prevede construirea unui drum de acces de 5 kilometri, care ocoleste toate localitatile din comuna Farcasa, statii de sortare si de transfer, precum si un centru pentru depozitarea deseurilor voluminoase la Sighetu Marmatiei, o statie de transfer la Moisei, o statie de transfer si un centru de depozitare a deseurilor voluminoase la Targu Lapus, centre de colectare a deseurilor voluminoase in orasele Borsa, Viseu, Baia Mare, Somcuta si Seini.

De asemenea, gropile de gunoi din Borsa, Seini si Targu Lapus se vor ecologiza, iar cele din Baia Mare, Sighetu Marmatiei si Viseu de Sus se vor inchide. Prin proiectul de 63 de milioane de euro, se vor mai cumpara camioane de mare tonaj, containere pentru transferul deseurilor si recipienti de colectare.

Cat despre bani, in varianta simplificata, 38 de milioane de euro vin din bugetul UE, 7 milioane de euro din bugetul de stat, vine de la UE si 18,7 milioane de euro trebuie sa-i puna judetul, din aceasta suma 11 milioane de euro reprezinta cota de TVA care va fi rambursata, cheltuiala neta a judetului fiind de 6,4 milioane de euro. Insa cum va functiona unul dintre cele mai costisitoare sisteme de management intergat al deseurilor din Romania, cel din Maramures?

Pana la receptia finala a constructiilor si utilajelor, de implementarea proiectului raspunde un departament al CJ, apoi acesta va fi preluat de Agentia de Dezvoltare Intercomunitara pe deseuri, din care fiecare oras si comuna are cate un reprezentant, acesta fiind primarul localitatii. Aceasta asociatie va selecta prin licitatie internationala un operator, o firma sau un consortiu, care va deveni unic operator in judet – de exemplu, in Ungaria, peste 50% sunt operatori din Germania.

Practic, daca acum in tot judetul Maramures serviciul de salubrizare este efectuat de 8 firme private si 8 servicii publice, dupa darea in folosinta a sistemului va exista una singura. Adica se va crea un nou monopol. Autoritatile ne linistesc insa, spunand ca agentia din care fac parte toti primarii judetului vor supraveghea operatorul monoplist. Numai ca acelasi lucru se intampla, de pilda, la apa-canal, iar nemultumirile maramuresenilor nu sunt putine.

Pentru maramureseni, cel mai important pas consta in stabilirea pretului pentru servciul de salubrizare. Oficialii CJ estimeaza ca, daca acum pretul pe tona de deseuri este in medie 139 de lei in Maramures, dupa ce sistemul va fi functional aceasta este posibil sa creasca putin, insa doar in localitatile urbane, insa consiliile locale pot decide subventionarea partiala a pretului.

In plus, pe sistemul faraonic al saracului fermecat de lucrurile scumpe, sistemul de management integrat al deseurilor din Maramures a fost proiectat la o capacitate mai mare decat nevoile judetului Emil Marinescu: „Sistemul duce pana la 500.000 de tone, deci mult peste cantitatea de deseuri generate in judet”), iar o sursa suplimentara de venit pentru operator poate fi realizata prin eventuale contractepentru depozitarea deseurilor cu comunitati din afara judetului, fapt care ar putea duce la o reducere a preturilor platite de catre maramureseni. Insa totul depinde de abilitatea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara pe deseuri din Maramures, adica de primarii din judet.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *