Agricultura cu OMG-uri este o agricultura in lohn. Creaza dependenta comerciala, fiind o insclavire moderna a micilor fermieri. Sunt mai mult de zece motive pentru care Carlo Petrini, presedintele Slow Food crede ca nu este corect acest de model de agricultura. Conform unor stiri recente, Polonia se alatura tarilor care interzic cultivarea porumbului modificat genetic, MON 18. Acum in Uniunea Europeana sunt deja cateva tari in frontul contra-OMG: Belgia, Bulgaria, Franta, Germania, Marea Britanie. De ce sunt belgienii, polonezii, bulgarii, britanicii, francezii, germanii contra plantelor modificate genetic?
SUVERANITATEA HRANEI. Cei care doresc sa cultive organisme vegetale modificate genetic, vor sa beneficieze de productivitate si de monoculturi si vor sa depinda de cei mari. Iar cei care lucreaza in agricultura organica, biodinamica, conventionala, au dreptul sa isi mentina practicile agricole. Acceptarea cultivarii de OMG-uri in camp deschis va afecta libertatea de a alege, a producatorilor traditionali si a consumatorilor, in final.
SĂNĂTATEA ANIMALELOR. De fapt OMG-urile sunt o sursa principala de hrana pentru animale, pentru biocarburanti. Dar din animale se produc alimente, nu ? Conform lui Carlo Petrini, presedintele Slow Food, unele studii au aratat ca animalele au avut probleme de sanatate fiind hranite cu OMG-uri.
LIBERTATEA FERMIERILOR. Culturile OMG denatureaza rolul fermierilor, care intotdeauna si-au imbunatatit si selectat semintele. Semintele OMG sunt proprietatea multinationalelor la care fermierii trebuie sa apeleze in fiecare sezon agricol, pentru ca, precum orice hibrid comercial, generatia urmatoare de seminte OMG nu da rezultate bune. Fermierilor le este interzis sa incerce a imbunatati varietatile de seminte OMG fara sa plateasca sume mari de bani. Ei devin dependenti.
ECONOMIE SI CULTURĂ. Culturile OMG nu au legaturi istorice si culturale cu o anumita regiune. In Italia, o parte semnificativa a economiei agricole si alimentare este bazata pe identitate si varietatea produselor locale. Produsele anonime, realizate din OMG-uri, fara istorie culturala in spate, fara legaturi cu economia traditionala, ar slabi si turismul local. Incercati sa faceti reclama unei branze telemea de vaca sau de oaie de la un animal care s-a hranit cu plante modificate genetic, despre care sa spuneti ca este “ca de la bunica de-acasa!”
BIODIVERSITATE. Uniunea Europeana si statele membre doresc o dezvoltare durabila, bioeconomie, folosirea eficienta a resurselor. Pastrarea biodiversitatii. Cultivarea OMG-urile este de fapt o orientare spre monocultura, cere suprafete mari si monocultura. Norvegia a creat Svalbard Global Seed,cea mai mare banca de seminte traditionale, pentru ca in cazul pierderii dramatice a biodiversitatii agricole, omenirea sa aiba o arca a lui Noe la dispozitie. Svalbard Global Seed a norvegienilor este un raspuns la faptul ca diversitatea culturilor agricole este sub o presiune constanta, mai ales din partea multinationalelor care sustin OMG-urile, consecinta urmand a fi pierderea ireversibila a posibilitatii de a cultiva plante adaptate la schimbarea climatica, rezistente natural la noile boli si raspunsul la nevoile unei populatii in crestere demografica.
ECO-COMPATIBILITATE. Singura modalitate de a face fata reducerii capacitatii solului de a hrani culturile agricole este rotatia culturilor. Cele doua avantaje ale culturilor OMG, rezistenta la ierbicide si paraziti, va da posibilitatea folosirii a si mai multor ierbicide. Slow Food considera ca rotatia culturilor este descoperita de om, tocmai ca raspuns adaptat la uzura solului.
FOAMEA. De peste 15 ani, cultivarea de OMG-uri nu a realizat nimic semnificativ in ce priveste reducerea foametei. Procentul de oameni ce sufera de foame este tot crescut, iar cercetari recente arata ca NU cantitatea este problema. Problemele sunt trei. Lipsa de acces la hrana, adica lipsa banilor cu care sa cumperi de mancare. Distrugerea agriculturii conventionale, mai potrivit a fi practicata in anumite locuri. Si continutul nutritiv scazut al alimentelor, nu cantitatea scazuta a acestora.
Detectivii OMG: gasiti eticheta!
In campania de sustinere a principiilor miscarii Slow Food, convivium-ul Slow Food Bucuresti Valahia Gusturilor va propune un concurs. Conform prevederilor Regulamentului CE nr. 1829/2003 privind produsele alimentare si furajele modificate genetic, produsele care contin organisme modificate genetic intr-o proportie mai mare de 0,9% trebuie etichetate. Gasiti produsele, care, la vanzare, in Romania, sunt etichetate ca au peste 0,9% OMG. Daca nu gasiti, inseamna ca nu asa ceva nu se vinde in Romania, nu ? Deschidem concursul in 6 aprilie si il inchidem in 6 mai 2012. Trimiteti fotografia etichetei sau scanul ei, la [email protected] .
EVZ.ro
