Instalatiile de masurare a poluantilor din aer sunt amplasate la aproape trei metri de sol si nu reflecta pericolul la care sunt expusi conducatorii auto.
soferi poluati
Acestia inhaleaza noxele direct de la tevile de esapament. In intersectiile aglomerate, soferii sunt expusi poluarii cu gaze de esapament mai mult decat pietonii sau biciclistii.

Traficul foarte aglomerat, dar si nerespectarea distantei regulamentare intre masini fac ca noxele provenite de la tevile de esapament sa patrunda in habitaclul vehiculelor
In Capitala, mijloacele de transport in comun sunt foarte aglomerate la orele de varf, iar vacarmul creat poate avea consecinte nefericite asupra psihicului calatorilor. De aceea, multi bucuresteni prefera sa circule cu masina personala. Numai ca, in Capitala, deplasarea cu masina proprie se poate dovedi cel putin la fel de daunatoare sanatatii ca si cea cu tramvaiul sau cu autobuzul.

Traficul auto – sursa mare de poluare

Principala sursa de poluare atmosferica in Bucuresti o constituie traficul rutier, potrivit unui raport privind starea mediului publicat de Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti.

La inceputul acestui an, in Capitala erau inmatriculate 1.100.000 de masini. La orele de varf, pe arterele principale, camioane, masini scumpe si mai putin scumpe, motociclete, autobuze si troleibuze formeaza cozi interminabile, iar soferii sunt nevoiti sa astepte „verdele” aceluiasi semafor de mai multe ori pana sa treaca dincolo de intersectie.

Nerabdarea ii face pe unii conducatori auto sa depaseasca toata coloana de masini pentru a ajunge mai in fata. „De aici se vede semaforul, dar cine stie cat va mai dura pana voi trece dincolo. Cand esti in trafic treci prin toate starile posibile”, povestea Marius Parvan, sofer.

Arterele principale, blocate

Numarul tot mai mare de masini din ultimii ani, lipsa unor semafoare corelate, strazile prea inguste, parcarea autoturismelor pe carosabil, blocarea tronsoanelor de drum din cauza constructiilor sunt cativa dintre factorii care contribuie la aglomeratia zilnica de pe strazile Bucurestiului.

Cheiul Dambovitei, Bulevardul Magheru, Bulevardul Stefan cel Mare, Bulevardul Iuliu Maniu sunt numai cateva dintre punctele extrem de aglomerate din Capitala. „Intreaba-ma unde nu este aglomerat in Bucuresti ca mi-ar fi mai simplu sa iti spun”, a mai zis Marius Parvan.

De exemplu, traseul Pipera – Unirii, via Calea Floreasca – Dorobanti – Piata Victoriei – Piata Romana – Piata Universitatii – Piata Unirii poate fi parcurs si -intr-un sfert de ora, in conditii de trafic normale.

Dupa-amiaza insa, cand bucurestenii ies de la serviciu, acelasi traseu este parcurs in cel putin doua ore. In tot acest timp, soferii trebuie sa suporte pe langa poluarea fonica si pe cea cu gaze de esapament provenite de la masinile din trafic. Acestia inhaleaza o cantitate foarte mare de noxe cat timp asteapta in ambuteiajele formate in marile intersectii.

Nivelul noxelor, de cinci ori mai mare

Gazele de esapament de la masinile din trafic patrund in habitaclul vehiculelor prin sistemul de ventilatie. „Concentratiile noxelor atinse in habitaclul masinii pot fi si de cinci ori mai mari decat cele din exteriorul autoturismului”, a precizat Jean Paul Morin, coordonatorul unui studiu realizat de grupul francez de cercetare Topaase si publicat anul trecut.

Conform acestui studiu, pe fondul traficului foarte aglomerat, soferii sunt supusi unei poluari excesive. „Sunt constient de toata poluarea la care sunt supus cand stau in ambuteiaje, dar nu am incotro.

Oricum, eu nu conduc zilnic masina. In marea parte a saptamanii sunt pieton si, chiar si asa am parte de alte tipuri de poluare – zgomotul, aglomeratia sau mirosurile”, spunea Bogdan Dan, conducator auto.

In Bucuresti, panourile de informare cu privire la calitatea aerului afiseaza valorile noxelor. Chiar daca emisiile poluante sunt in limite normale, soferii pot fi oricum in pericol. Calitatea aerului in Capitala este calculata la o altitudine de aproximativ 3 metri.

„Conform standardelor europene, pompa de prelevare – aerul aspirat din atmosfera pentru a fi analizat cu ajutorul echipamentelor din fiecare statie de monitorizare a calitatii aerului – se amplaseaza intre 1 si 3 metri de la sol”, a precizat Manuela Udroiu, sef serviciu Relatii Publice Comunicare la Agentia pentru Protectia Mediului.

Panourile care afiseaza poluantii

Traficul rutier este responsabil pentru 70 la suta din poluarea aerului din Capitala. In regiunea Bucuresti-Ilfov exista opt statii fixe de monitorizare a calitatii aerului.

„Echipamentele din fiecare statie sunt instalate pentru a monitoriza nivelul concentratiei in atmosfera a poluantilor”, a precizat Manuela Udroiu, sef serviciu Relatii Publice Comunicare in cadrul ANPM. Pompele de prelevare a aerului pentru a fi analizat in statiile de monitorizare se instaleaza la aproximativ trei metri de la sol. Cetatenii sunt informati cu privire la componenta aerului pe care il respira prin intermediul unor panouri de afisaj.

Trei panouri externe

In Capitala exista trei panouri externe: Drumul Taberei, Piata Universitatii si Piata Obor. Mai sunt insa si trei display-uri interne: la Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, la Primaria Municipiului Bucuresti si la Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti. Panourile prezinta concentratia catorva poluanti in atmosfera: monoxid de carbon, dioxid de sulf, dioxid de azot, ozon si pulberi in suspensie (PM10).

Uneori, aceste panouri nu functioneaza. Atunci cand merg insa, multi cetateni se plang ca nu inteleg nimic din valorile afisate. Taximetristii care asteapta clienti in preajma Universitatii spun ca nu stiu de existenta vreunui astfel de panou de informare, desi acesta este amplasat vizibil la gura de metrou, chiar langa facultatea de Geografie.

Potrivit raportului APM Bucuresti, dispersia poluantilor din trafic se realizeaza foarte greu in Capitala din cauza configuratiei de tip canion a strazilor. Impactul asupra calitatii aerului este astfel mult mai mare.

Poluantii din traficul rutier

Potrivit raportului APM Bucuresti, unul dintre poluantii la care se inregistreaza depasiri frecvente ale valorilor limita este dioxidul de azot (NO2).

Poluarea cu NO2 este in mod deosebit rezultatul traficului rutier. Dioxidul de azot este un gaz foarte toxic, atat pentru oameni, cat si pentru animale.

Expunerea la concentratii foarte mari, poate fi fatala.

Dioxidul de azot poate fi nociv si in concentratii mai mici. Acesta poate afecta tesutul pulmonar.

Persoanele care respira un aer poluat cu prea mult NO2 pot avea dificultati respiratorii si disfunctii ale plamanilor.

Copiii sunt cei mai vulnerabili la poluarea cu NO2.

Valoarea limita orara in ceea ce priveste concentratia de dioxid de azot in atmosfera pentru protectia sanatatii umane este de 200 de micrograme pe metru cub.

Monoxidul de carbon (CO) este un alt gaz produs in traficul rutier.

CO se formeaza de obicei prin arderea incompleta a combustibililor fosili.

Monoxidul de carbon este un gaz toxic care in concentratii devine letal.

La concentratii mai mici, monoxidul de carbon afecteaza sistemul nervos, slabeste pulsul inimii, provoaca migrene si ameteli.

In cazul monoxidului de carbon, valoarea limita pentru protectia sanatatii umane este de 10 micrograme pe metru cub.

10 micrograme/metru cub reprezinta valoarea limita a concentratiei de monoxid in atmosfera pentru protectia sanatatii umane

200 micrograme/metru cub este valoarea limita orara a concentratiei de dioxid de azot in atmosfera pentru protectia sanatatii umane

350 micrograme/metru cub reprezinta valoarea limita orara a concentratiei de dioxid de sulf pentru protectia sanatatii umane

Sursa: Adevarul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here