Soluții ecologice pentru pungi economice
Solutii ecologice pentru pungi economice
Solutii ecologice pentru pungi economice

Sunt peste tot. La ferestrele caselor, in tufisuri, parcuri, plaje, in lacuri sau chiar pe varful muntilor. Daca ar putea fi stranse una de cealalta, pungile de plastic ar forma un lant ce ar inconjura de 40 de ori Pamantul. „Poluarea alba”, asa cum este denumit fenomenul, tinde sa devina marca nationala pentru unele state, printre care si Moldova.

La nivel mondial, o familie acumuleaza aproximativ 80 de pungi in numai patru iesiri la cumparaturi. O sacosa din materiale biodegradabile economiseste sase pungi pe saptamana, 24 pe luna, 288 pe an si 22.176 in timpul vietii. Pungile de plastic fac parte nu sunt insa atat de inofensive precum par si nici nu ne cresc speranta de viata. Mai ales ca, la noi, acestea sunt aruncate cu deseurile menajere si transportate la gunoisti, deseori stau aruncate pe strada sau in parcuri, plutesc pe cursurile de rau si chiar impiedica copacii sa respire.

Republica Moldova nu are, insa, o strategie nationala de reducere a consumului de pungi, asa cum au deja multe state europene. In lipsa acesteia si a altor reglementari legislative, organizatiile societatii civile incearca sa gaseasca solutii pentru un mediu mai curat. Una dintre initiativele care opteaza pentru un mod ecologic de consum este proiectul „EcoBag Moldova”, implementat de ONG-ul „EcoVisio”. Scopul acestuia este de a reduce cantitatea pungilor de plastic si de a promova consumul responsabil si activismul civic in Moldova.

Recent, reprezentanti „EcoVisio” au initiat, cu administratia publica centrala de mediu, un dialog prin care sa identifice solutii viabile pentru reducerea folosirii pungilor din plastic la nivel de consumator individual, dar si de mediu de afaceri. In urma discutiilor, s-a ajuns la concluzia ca problema poate fi rezolvata, daca se va actiona pe mai multe paliere: realizarea Strategiei de gestionare a deseurilor pentru anii 2013-2027, aprobarea Legii privind deseurile si a Reglementarilor tehnice referitoare la ambalaj, desfasurarea in randul consumatorilor a unor campanii informationale privind efectele negative ale pungilor de plastic, dotarea supermarketurilor cu „case verzi”, ce vor indemna  cumparatorii sa renunte la pungile gratuite si, in definitiv, stabilirea unei taxe pentru pungile de plastic, banii fiind transferati la Fondul Ecologic National, iar de acolo – pentru retehnologizarea agentilor economici producatori de pungi din plastic, care incep sa produca pungi biodegradabile.

Anual, fiecare cetatean al UE foloseste circa 198 de pungi de plastic, ceea ce face un total de 100 de miliarde de pungi. Potrivit ecologistilor, consumatorii folosesc aceste pungi, in medie, timp de 20 de minute, in timp ce este nevoie de 1000 de ani pentru degradarea lor.

Mai putine pungi de plastic in Europa, pana in 2019

Conform Eurostat, pungile de plastic de unica folosinta reprezinta 92,5% din cele 95,5 de miliarde de pungi, folosite in UE in 2010. Pentru a stopa acest fenomen, in primavara anului trecut, Parlamentul European a adoptat o directiva prin care statele membre sunt obligate sa reduca substantial utilizarea pungilor de plastic in urmatorii ani. Tarile UE vor trebui sa reduca utilizarea pungilor de plastic obisnuite, care sunt cele mai poluante, cu cel putin 80% pana in 2019. Masurile luate ar putea insemna taxarea suplimentara pentru cei care aleg sa isi transporte cumparaturile in pungi de plastic sau chiar interzicerea acestora.

IRLANDA:  pungile de plastic, suprataxate din 2002

Este prima tara din lumea care a introdus suprataxarea. Atunci, o punga de plastic costa 15 eurocenti. Introducerea taxei PlasTax a contribuit la o scadere cu 90% pe an a consumului de pungi, de la 1,2 miliarde la 230 milioane. Iar numarul pungilor de plastic pe cap de locuitor a scazut de la 328 la 21!!! Din banii obtinuti au fost colectati 9,6 milioane USD in primul an, care au fost directionati catre un fond de mediu. Demersul a fost avantajos si pentru producatori si distribuitori, care nu au mai oferit gratuit pungi de plastic, ci le-au vandut pe cele reutilizabile. Astfel, taxa de 15 eurocenti a incurajat marile magazine sa renunte la pungile de plastic si a motivat oamenii sa vina cu propriile pungi la cumparaturi.

Potrivit Sistemului National de Monitorizare a Poluarii din Irlanda, atunci cand a fost introdusa taxa, pungilor de plastic le revenea 5% din toate deseurile acumulate. In 2006 aceasta cifra era de 0,5%. Totodata, ca urmare a reducerii productiei de pungi, au fost economisiti circa 18.000.000 de litri de petrol. Cand, totusi, numarul pungilor de plastic pe cap de locuitor a reinceput sa creasca, pana la 33, taxa a fost majorata, in iulie 2006 aceasta ajungand la 22 de eurocenti. Dupa introducerea acestei noi masuri, numarul pungilor pe cap de locuitor a scazut sub 20… Astazi, o punga de plastic in Irlanda costa la fel ca si in 2006 – 22 de eurocenti, iar veniturile din suprataxare merg catre un Fond de Mediu.

FRANTA: plasticul inlocuit cu hartie fabricata din resturi de mere

Din anul 2016, pungile de plastic de unica folosinta non-biodegradabile vor fi interzise in hexagon. Franta devine astfel cel de-al doilea stat comunitar care va scoate complet din uz aceste pungi, dupa ce Italia a introdus masura in 2011. Pana atunci, sunt permise doar pungile biodegradabile. Astazi, pungile de plastic sunt taxate in supermarketuri de la 2 la 42 de eurocenti, in timp ce in magazinele din Paris ele sunt interzise inca din anul 2007.

Si unii producatori francezi au renuntat complet la pungile de plastic optand pentru cele biodegradabile. Bunaoara, L’Occitaine, marca de produse de ingrijire personala, utilizeaza pungi gratuite din hartie fabricata din resturi de mere. Si chiar daca Guvernul francez estimeaza ca la nivel national cumparatorii mai folosesc, in fiecare an, cinci miliarde de pungi de plastic si 12 miliarde de pungi de fructe si legume, numarul pungilor de plastic utilizate in magazinele din Franta a scazut drastic intre 2002 si 2011, de la 10,5 miliarde la 700 de milioane, in urma unui acord la care comerciantii au aderat in mod voluntar.

Daca pungile de plastic de unica folosinta ar fi interzise pe intreg teritoriul UE, anual s-ar economisi 64 de milioane de euro care merg la colectarea si eliminarea acestor pungi, si 57 milioane de euro pe colectarea, reciclarea si eliminarea tuturor tipurilor de pungi de plastic.

GERMANIA: 50 de centi pentru o punga nemteasca de plastic

In magazinele din marile orase ale Germaniei o punga de plastic costa 50 de eurocenti, motiv din care majoritatea cumparatorilor prefera sa vina cu pungi de acasa. In acelasi timp, magazinele care ofera pungi de plastic trebuie sa plateasca o taxa de reciclare. Astfel, 98% din toate ambalajele din plastic sunt eliminate in sistemul de reciclare din Germania.

Desi un german foloseste aproximativ 76 de pungi pe an, cu 122 mai putin decat media europeana de 198 de pungi pe cap de locuitor, problema pungilor de plastic ramane pe agenda autoritatilor. Doar ca parerile sunt impartite si nemtii, deocamdata, nu se arata dispusi sa recurga la masuri radicale, asa cum au facut italienii sau francezii. „Pungile din materiale biodegradabile nu sunt cea mai buna alternativa, ele constand doar din 30% materii prime regenerabile si 70% petrol brut”, a declarat pentru „Deutsche Welle” expertul in mediu Thomas Fischer. Potrivit lui, si pungile din bioplastic sau cele din materiale, cum ar fi amidonul de porumb, inca mai necesita o cantitate mare de materii prime pentru productia lor. Cea mai buna alternativa este, potrivit expertului, utilizarea pungilor dupa principiul „din nou si din nou”, cum ar fi, de exemplu, pungile din panza.

80% dintre moldoveni ar fi dispusi sa-si cumpere pungi textile si sa nu le mai utilizeze pe cele de unica folosinta. Pretul pe care sunt gata sa-l plateasca este de la zece pana la 14 lei, se arata intr-un sondaj realizat de Magenta Consulting in primavara anului 2014. Cativa agenti economici din capitala au inceput „tranzitia” catre pungile biodegradabile, insa, spre deosebire de cele de plastic, cele „ecologice” sunt vandute contra 25 de bani bucata…

Ana-Maria Veverita, studenta la Scoala de Studii Avansate in Jurnalism

Articol publicat in suplimentul Obiectiv European, editat de Asociatia Presei Independente. Alte articole la tema integrarii europene le puteti citi la adresa http://api.md/page/ro-obiectiv-european-99.

Aceasta publicatie este posibila datorita  ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agentiei SUA pentru Dezvoltare Internationala (USAID). Opiniile exprimate apartin Asociatiei Presei Independente (API) si nu reflecta in mod necesar pozitia USAID sau Guvernului SUA.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here