Cand discutam despre halda de steril de la CET Arad, ne referim la 60 de hectare de teren pe care sunt depozitate in jur de 2,5 milioane de tone de zgura si cenusa provenita din arderea carbunelui energetic (lignit) cu care functioneaza centrala care alimenteaza Aradul cu energie termica. Din punct de vedere al protectiei mediului si al sanatatii oamenilor, situatia devine tot mai grava pe… vant ce trece: ori de cate ori vantul se intensifica, rafalele sale transporta praful toxic inspre locuintele cetatenilor din Livada, Sanleani, Cartierul Verde si Gradiste – depinde de directia acestuia –, tulburand circulatia pe soseaua de centura si pe DN 79. „In Gradiste, am cules o sumedenie de reclmatii de la locuitorii care spun ca atunci cand vantul bate inspre oras, sunt nevoiti sa isi inchida geamurile, sa isi ia rufele de la uscat, sa recurga la masuri disperate – indicele de poluare depasind cu mult normele admise in Europa” – a spus vicepresedintele PNL Arad, Ionel Ciupe.
Acesta critica lipsa de masuri concrete luate de societatea aflata sub autoritatea Consiliului Municipal Arad (din luna aprilie, 2002 – implinindu-se, deci, exact un deceniu de cand municipalitatea administreaza prin concesiune patrimoniul fostei Sucursale Electrocentrale Arad desprinsa din S.C.Termoelectrica S.A. Bucuresti in baza H.G. 105/2002), facand referire la chiar pozitia conducerii CET, care recunoaste ca „instalatia de stropire a haldei functioneaza, in timpul vanturilor, la capacitate maxima, dar din pacate nu face fata decat intr-un procent de 30 %.”„In programul de masuri a societatii sunt prevazute cateva repere, intre care plantari de arbori atat in perimetrul centralelor cat si pe perimetrul digurilor de la halda de zgura si cenusa; imbunatatirea umectarii haldei de zgura si cenusa prin montarea de guri de deversare pe digurile intermediare si obtinerea de zgura si cenusa uscata si valorificarea acesteia – dar conform specialistilor pe care i-am consultat, solutia ce mai pragmatica, rapida si simpla, totodata, este inchiderea suprafetei pe care se intinde halda de steril. Halda trebuie inconjurata de ziduri din beton ridicate pana la o distanta de siguranta si acoperita cu un strat de pamant pe care se planteaza copaci – am vazut ca in occident de opteaza pentru salcami –, urmand ca proiectul pentru prelucrarea cenusii, de ardere a ei si de folosire a acesteia ca un adaos in componenta produselor folosite in constructia sau reabilitarea autostrazilor, drumurilor sau pavajelor, propus de nemti inca din anul 2005 sa fie urgentat” – a declarat consilierul municipal Ionel Ciupe.
