Speciile marine migreaza spre poli

0
94
Speciile marine migreaza spre poli
Speciile marine migreaza spre poli

Speciile marine se deplaseaza in medie cu 72 km pe deceniu spre poli din cauza incalzirii climatice, arata un amplu studiu aparut in Nature Climate Change si preluat de Le Monde.
Pentru a gasi temperaturile la care sunt adaptate, plantele si animalele se deplaseaza spre un mediu mai racoros, spre poli, altele urca la inaltimi mai mari, cand relieful le permite. Aceste migratii climatice au fost analizate in numeroase studii asupra faunei si florei terestre. Insa, in privinta speciilor marine, cercetarile au fost fragmentare, limitate la zone geografice sau la anumite specii, desi oceanul, care acopera 71% din suprafata planetei, constituie principalul lor ecosistem.
Sinteza publicata in revista mentionata descrie „amprenta globala a schimbarilor climatice asupra vietii marine”. Timp de trei ani, o echipa internationala (Australia, Statele Unite, Canada, Germania, Marea Britanie, Danemarca, Spania si Africa de Sud), finantata de National Center for Ecological Analysis and Synthesis (NCEAS) din Statele Unite, a analizat 1.735 observatii extrase din 208 studii despre 857 specii marine, fie ca era vorba de distributia geografica a speciilor respective, de abundenta lor, de demografie sau de ciclul lor biologic.
Principala concluzie a fost ca, fortate de incalzirea climatica, speciile marine migreaza spre poli, lucru care era de asteptat. Cercetatorii au fost insa surprinsi de rapiditatea acestor „delocalizari” fortate. Deplasarea spre poli are loc „in medie cu 72 km pe deceniu”, arata autorul principal al studiului, Elvira Polocyanska de la Commonwealth Scientific and Industrial Research Organisation (CSIRO), agentie stiintifica nationala australiana.
Este un ritm „cu mult mai rapid decat in cazul speciilor terestre, care migreaza spre poli in medie cu 6 km pe deceniu”. Recordul de rapiditate in cursa impotriva incalzirii climatice este detinut de fitoplancton (470 km pe deceniu), urmat de pestii „ososi” – toti pestii cu exceptia rechinilor si calcanilor, care sunt cartilaginosi – (277 km pe deceniu) si de zooplanctonul nevertebrat (142 km pe deceniu). La polul opus se afla crustaceele, molustele si algele care traiesc pe fundul marilor, care si ele avanseaza cu cateva zeci de kilometri in cursul unui deceniu.
Ramane de vazut care va fi impactul acestor schimbari, in spatiu si timp, asupra mediului marin. „In cadrul unei comunitati biologice, nu toate speciile si toti indivizii reactioneaza la fel. Relatiile si interactiunile lor – simbioza, parazitism, pradator-prada – risca sa fie date peste cap, iar comunitatile sa fie destabilizate. Cu atat mai mult cu cat rapiditatea schimbarilor climatice face dificila adaptarea speciilor”, arata Philippe Gros din conducerea Institutului francez de cercetari pentru exploatarea marii.
Incalzirea oceanelor, adauga el, are ca efect si accentuarea „stratificarii” nivelurilor de apa si reducerea cantitatii de oxigen pentru speciile marine. In unele regiuni oceanice s-ar putea ajunge la scaderea producerii de fitoplancton – aflat la baza lantului trofic – si, implicit, a cantitatilor de peste.
Se adauga si un efect colateral al incalzirii: acidifierea oceanelor cu bioxid de carbon de origine antropica, fenomen care afecteaza calcifierea cochiliilor organismelor marine.
In cele din urma, incheie autorii studiului, trebuie sa ne asteptam la „o reconfigurare a ecosistemelor marine si a exploatarii lor”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here