La Damuc, in judetul Neamt, taierea padurilor continua sa fie o afacere. Gaterele insirate pe vaile comunei functioneza nestingherite.
defrisare
Comuna si-a dobandit o faima trista dupa ce justitia a incercat sa pedepseasca jefuirea a peste o suta de hectare de padure de catre o retea de falsificatori de acte. Cu acte false, diferite persoane sus-puse, printre care politisti, functionari din primarii si magistrati, intrau in stapanirea padurii si o taiau la ras. Desi au trecut aproape zece ani de la incercarea de a gasi vinovatii, padurea ramane defrisata, iar statul, cu paguba. Ancheta desfasurata initial de procurorul militar Vasile Doana nu a condus la nici o condamnare notabila, ba, din contra, statul a fost obligat intre timp de instanta sa acorde despagubiri de mai multe zeci de miliarde de lei vechi persoanelor cercetate pentru falsurile si defrisarile facute in acest caz. Mai mult, unul dintre politistii cercetati pentru apartenenta sa la aceasta afacere vrea sa obtina o sentinta de la CEDO prin care sa primeasca despagubiri substantiale de la statul roman.Povestea masacrului forestier de la Damuc incepe imediat dupa aparitia Legii 18 din 1991. Padurea exista din belsug la Damuc. Din cele 16.199 de hectare pe care se intinde comuna, 9.023 de hectare erau ocupate de padure. Dorinta de imbogatire rapida a unora a fost mai puternica decat grija organelor statului pentru chestiuni precum prescriptia dreptului la actiune, probatiunea dreptului de proprietate, verificarea valabilitatii actelor produse ca dovezi. „In perioada 1992-2004, au fost defrisate aproximativ 150 de hectare de padure, proprietate particulara, pe raza comunei Damuc, conform unei situatii, intocmite la inceputul anului 2005, referitoare la suprafetele care necesitau a fi impadurite. Intre timp, padurea de pe aceste suprafete s-a regenerat in mod natural. Insa aceasta padure rezultata este destructurata din cauza ca nu au fost aplicate la timp taierile de ingrijire. Proprietarii nu au intocmit contracte de servicii silvice cu Ocolul Silvic Bicaz si nu au putut fi aplicate taierile de ingrijire la timp”, a declarat Sorin Gherghelas, sef Inspectie Silvica si Vanatoare Neamt din cadrul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare Suceava. Retrocedari cu acte falseOamenii locului stiu ca au existat sute de improprietariri cu acte false, pe o filiera care incepea in comunele Lunca de Sus si Lunca de Jos din judetul vecin Harghita, prin secretarii acestor comune, si se termina la Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor din cadrul Prefecturii Neamt sau la o instanta de judecata, printr-o decizie de improprietarire. „Inculpatii Tanko si Timar (secretarii celor doua comune din Harghita – n.n.) se ocupau cu procurarea, intocmirea si vanzarea de seturi de acte pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru padure, acest fapt fiind notoriu”, se arata in rechizitoriul intocmit de Oana Schmidt Haineala, procuror-sef la Biroul anchete speciale magistrati, si politisti din cadrul Sectiei de urmarire penala si criminalistica a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la data de 22 iunie 2004. La randul lui, unul dintre cei doi condamnati in acest dosar, proprietarul de gater Ioan Bucur, recunoaste si acum ca a facut cum facea toata lumea. „Eu nu am fortat pe nimeni sa semneze nici un document. Am facut si eu cum facea toata lumea”, ne-a spus Ioan Bucur. Acuzat de complicitate la abuz in serviciu si la fals, de inselaciune si de uz de fals, precum si de ocupare fara drept a unei suprafete impadurite si participatie improprie la taiere ilegala de arbori, Ioan Bucur a fost condamnat, in cele din urma, la trei ani de inchisoare cu suspendare si la plata unei sume de 2,4 miliarde de lei vechi drept daune catre Romsilva. Acesta, impreuna cu fostul sef de post al comunei Ion Sava, considera ca sunt un fel de acari Paun ai dosarului Damuc. „Avocatul meu a spus instantei ca sunt acarul Paun al acestui dosar. Cineva trebuia condamnat si au fost condamnati doar cei mai mici dintre cei implicati”, ne-a declarat Ion Sava.Pedepse cu suspendariIn afara de Bucur, dosarul Damuc mai are un singur condamnat, fostul primar al comunei Ion Frasinariu, care a primit un an de inchisoare, de asemenea, cu suspendare. Desi nu a vizat decat doua seturi de acte falsificate, fara sa incerce sa rezolve intreaga situatie a defrisarilor, rechizitoriul dosarului Damuc prezinta ca inculpati si invinuiti nu mai putin de 23 de persoane cu nume sonore, printre care mai multi judecatori, un procuror, politisti cu diverse grade, de la colonel la plutonier, primarul comunei, secretarii comunelor Lunca de Sus si Lunca de Jos si afaceristi. Metoda demascata in acest rechizitoriu este bazata pe inventarea unor persoane, care nu au existat niciodata, dar pentru care erau falsificate extrase de carte funciara, certificate de nastere, adeverinte de la comisia locala, cererea de retrocedare a unei suprafete de teren. Pe numele Laszlo Emeric, Laszlo Ioan, Gabor Matei, Gabor Bela, Ambrus stefan, Ambrus Alexandru, persoane care nu au existat in realitate, la Primaria Lunca de Sus din comuna Harghita, au fost facute primele acte false. Cu acestea si apeland la oameni din cadrul Judecatoria Piatra Neamt, a fost continuata seria falsurilor pana la obtinerea sentintelor de reconstituire a drepturilor de proprietate pentru persoanele fictive. Seturi de acte similare au fost falsificate si pe numele Galaci Gyorgy, Galaci Iudith, Galaci Andras. Pentru aceste nume, cu interventia unor importanti oameni, au fost facute improprietariri prin Hotararea nr. 1043 din 3 mai 1999 a Comisiei judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor din cadrul Prefecturii Neamt.Daune platite de statLa dosarul intocmit de procurori exista expertize realizate la Institutul de Criminalistica din cadrul IGPR care arata ca actele false au fost redactate cu masini de scris de la cele doua primarii din judetul Harghita, dar si de la Judecatoria Piatra Neamt si de la Parchetul de pe langa Tribunalul Neamt. Nimeni insa nu a fost gasit vinovat pentru aceste falsuri.Ulterior, doi dintre cei anchetati in dosarul Damuc, arestati si apoi scosi de sub urmarire penala, au solicitat statului roman daune in valoare de peste 80 de miliarde de lei vechi si au primit sentinte favorabile. Procurorul Stelian Olteanu a solicitat despagubiri in valoare totala de 42 de miliarde de lei. De asemenea, comisarul-sef Constantin Ploaie, care era angajat in cadrul Serviciului Economic de la IJP Neamt, a cerut statului despagubiri in valoare de 40 miliarde de lei. In cazul procurorului Olteanu, Curtea de Apel Bacau a dat o decizie definitiva, 83 din 12.06.2006, prin care a acordat daune morale in valoare de 350.000 de lei noi, daune morale de 5.000 de lei noi si cheltuieli de judecata de 35.000 de lei. Aceata decizie a devenit irevocabila prin Decizia 3886 din 14.05.2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. „Instanta a acordat daune in cazul Stelian Olteanu pe baza articolului 504 din Codul de procedura penala, care prevede ca orice persoana incadrata in situatiile din respectivul articol are dreptul la repararea de catre stat a pagubei suferite”, a declarat judecatorul Cecilia Murariu, purtator de cuvant al Consiliului Superior al Magistraturii.Acum, Ion Sava si Ioan Bucur cer si ei, prin Curtea Europeana a Drepturilor Omului, mai multe sute de mii de euro despagubiri de la statul roman. – Dosar la CEDOCurtea Europeana a Drepturilor Omului a confirmat primirea plangerii impotriva statului roman facuta de Ion Sava, unul dintre cei anchetati in dosarul defrisarilor de padure de la Damuc. Plangerea a fost inregistrata la Camera a Treia, cu numarul 2432/2008. „Confirm primirea scrisorii dumneavoastra cu anexe din data de 24 ianuarie 2008 (…). Acestea au fost depuse la dosarul cererii mai sus mentionate”, se arata in raspunsul primit de Ioan Sava de la CEDO. Ion Sava, fostul sef de post al comunei Damuc, solicita 300.000 de euro daune morale si materiale. „Solicit achitarea si obligarea statului la plata sumei de 300.000 de euro daune morale si materiale”, spune Ion Sava in cererea adresata instantei europene. Fostul sef de post, acum pensionar pe caz de boala, invoca si argumentele pentru aceste daune. „Am fost trimis in judecata, cu toate ca nu am comis nici o infractiune. Timp de 7,5 ani am fost tarat prin parchete si judecatorii, pierzand bani, timp si sanatatea. Nu am fost inteles de catre procurorii militari care au facut anchetele, am fost amenintat de acestia ca ma aresteaza, m-au facut hot. In timpul proceselor ce au avut loc nu mi s-a luat in considerare probele ce le-am propus in aparare”, mai arata Ion Sava.

Sursa: Universul Padurii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here