Raspunsul companiei Stirom la acest articol 
* Fabrica se afla in cartierul Titan, la mai putin de 200 m de o statie de metrou
* Primaria asista nepasatoare la degradarea mediului si sanatatii locuitorilor sectorului 3
* Garda de Mediu se fereste sa intervina
Fabrica de sticla Stirom se afla pe Bd. Theodor Pallady, 45, sector 3, Bucuresti, Romania si apartine grupului grecesc Yioula. De cand a fost preluata de catre actionarii straini (in 2003), fabrica Stirom genereaza din ce in ce mai mult fum, gaze toxice, praf si zgomot. Situatia s-a agravat, odata cu deschiderea (in 2006) a unui nou cuptor de mare capacitate si a liniilor tehnologice aferente.
Mai grav este ca aceasta poluare se produce in apropierea cartierului Titan (cel mai populat cartier din tara – oficial peste 700.000 de bucuresteni traiesc in aceasta zona) si la mai putin de 200 m de o statia de metrou. Este de neacceptat ca o astfel de fabrica sa functioneze in apropierea unei colectivitati asa numeroase, populatie echivalenta ca numar cu un intreg oras precum Constanta, Cluj sau Timisoara.
Poluarea cea mult mai intensa este pe timpul noptii, cand fabrica Stirom arunca in atmosfera zeci de tone de praf de soda calcinata, sulfat de cupru, azotat de sodiu, oxid de cobalt, dioxid de carbon si alte produse toxice rezultate din procesul tehnologic. Imediat ce se innopteaza toate furnalele si cosurile de fum incep sa „duduie”, poluarea generata de Stirom fiind de cel putin 10 ori mai ridicata decat in timpul zilei. Mai mult aceste reziduri sunt aruncate sub forma de fum si praf printr-un cos de evacuare cu o inaltime mica. In aceste conditii tot acest praf toxic formeaza o ceata in jurul combinatului si este purtat de vant catre cartierele de locuinte din apropiere.
O alta problema majora o reprezinta praful de sticla rezultat din procesul de macinare al sticlei reciclate, depozitarea si transportul tehnologic al sticlei macinate, praf care se gaseste din abundenta in atmosfera din jurul combinatului.
Poluarea aerului cu soda calcinata, dioxid de carbon, praf de sticla face ca atmosfera din jurul combinatului sa devina irespirabila pe o raza de cativa kilometri. Situatia este destul de grea avand in vedere ca persoanele astmatice din cartierul Titan au probleme grave de respiratie atunci cand vantul isi schimba directia si aduce asupra cartierului o mare parte din gazele toxice si prafului emis de catre Stirom. Poluarea este recunoscuta chiar de catre managerii greci, motiv pentru care s-a decis distribuirea zilnica catre angajatii Stirom a unei anume cantitati de lapte in scopul limitarii efectelor poluarii. Din pacate, in sedintele conducerii Stirom nu se discuta niciodata despre combaterea poluarii pentru restul persoanelor afectate- peste 700.000 de persoane din cartierul Titan.
Conducerea fabricii este interesata numai de maximizarea profitului fara a se gandi la reducerea poluarii, comportament care afecteaza grav mediul din Estul Bucurestiului si sanateatea si oamenilor. Locuitorii cartierului Titan se imbolnavesc tot mai tare pe zi ce trece, in timp ce managerul grec al fabricii are un salariu de peste 4000 euro/luna, la care se adauga acoperirea acoperirea cheltuielilor de casa, masina si diverse alte bonsuri. Profiturile generate de activitatea poluanta a firmei Stirom se regasesc si la nivelul grupului grec Yioula, proprietarul fabricii. De fapt reprezentantii Yioula considera Romania o tara din lumea a treia in care pot incalca oricand si de cate ori doresc legile de mediu si dreptul cetatenilor de a avea un aer respirabil.
Situatia de la Stirom se aseamana cu cea inregistrata la Copsa Mica- caz ce a ajuns celebru in intreaga Europa. Ceea ce este mai grav este faptul ca Stirom Bucuresti afecteaza direct viata unui numar de 20 ori mai mare decat cel inregistrat la Copsa Mica. Oare merita sa imbolnavesti peste 700.000 de oameni numai pentru a nu-i supara pe grecii de la Stirom-Yioula?
Nu contestam dreptul Stirom-Yioula de a produce sticla si alte produse, insa credem ca ar trebui sa o faca in afara zonei metropolitane a Bucurestiului si respectand tot timpul reglementarile romanesti si internationale in materie de poluare. Firma ar putea avea suficiente fonduri pentru relocare si modernizarea instalatiilor de filtrare si de limitare a poluarii, daca ar diminua exportul mascat de profit in Grecia prin intermediu achizitiilor de la firma mama. Grupul Yioula ar trebui sa fie mai atent cu respectarea legislatiilor de mediu din Romania, daca doreste sa-si pastreze blazonul de cel mai mare producator grec de sticla.
Situatia descrisa anterior se poate verifica printr-un control neanuntat pe timpul noptii, la fabrica Stirom. In plus ar fi util daca in apropierea fabricii s-ar monta senzori permanenti pentru verificarea modului de incadrare a poluarii generate de fabrica la legislatia actuala si orice abatere ar trebui sa duca la ridicarea autorizatiei de functionare. Pentru a se intampla acest lucru trebuie ca reprezentantii Garzii Nationale de Mediu, Primariei Sector 3, Prefecturii Capitalei sau orice alta organizatie de protectie a mediului sa aiba o reactie energica fata de poluatorul Stirom, reactie prin care sa dovedeasca ca le pasa de soarta a 700.000 de bucuresteni. Lipsa de reactie din partea organelor de control, a permis fabricii ca in ultimii ani sa-si creasca considerabil suprafata si capacitatea morilor de tocat deseuri de sticla si sa-si majoreze productia fapt care a dus la agravarea problemelor de poluare din zona de est a Capitalei.
Articol trimis de erhangheorghe [at] yahoo.com
