Romania este inca in carti pentru accesarea unor fonduri europene substantiale in vederea realizarii unui proiect demonstrativ de un miliard de euro pentru captarea si stocarea dioxidului de carbon, in lupta pentru finantare fiind 10 alte astfel de investitii din Marea Britanie, Olanda, Polonia, Franta si Italia.
„Vestile sunt foarte bune pentru noi pentru ca am depasit cu bine evaluarea tehnica si financiara realizata de catre BEI (Banca Europeana de Investitii – n. red.). Ramanem in competitia europeana, dar suntem intr-o perioada in care trebuie reconfirmata sustinerea la nivel de guvern. Daca reusim acest lucru pana la sfarsitul acestei luni, avem un mare avantaj, mai ales ca suntem singurul proiect din aceasta regiune”, spune Carmencita Constantin, directorul diviziei de energie si mediu din cadrul ISPE – Institutul pentru Studii si Proiectari Energetice.
Proiectul cu care Romania participa la aceasta competitie europeana este denumit Getica CCS si presupune ca dioxidul de carbon, care in mod normal este eliberat in atmosfera de Complexul Energetic Turceni, cea mai mare termocentrala din Romania, care face acum parte din Complexul Energetic Oltenia, sa fie captat in anumite instalatii, transportat prin retelele Transgaz si ingropat la mari adancimi, aici fiind zona de expertiza a Romgaz, cel mai mare producator de gaze naturale local. In total, valoarea proiectului s-ar ridica la un miliard de euro, jumatate din aceasta suma urmand sa fie reprezentata de o finantare europeana. Logica unui astfel de proiect vine in contextul in care Romania si-a asumat anumite obligatii privind reducerea emisiilor de CO2, iar Uniunea Europeana s-a angajat intr-o lupta dura cu poluarea pe termen lung. Din acest proiect, dincolo de companiile de stat enumerate mai sus, mai fac parte Institutul de Studii si Proiectari Energetice (ISPE), GeoEcoMar, Ministerul Economiei si Guvernul. In mai anul trecut proiectul a fost depus pentru analiza la Banca Europeana de Investitii.
„Au mai ramas zece proiecte in aceasta cursa. Cinci sunt din Marea Britanie, iar apoi urmeaza Olanda, Polonia, Franta, Italia si noi, fiecare cu cate un proiect. 50% din costurile eligibile si de operare pentru primii zece ani de viata pot fi finantate prin fonduri europene. Daca nu reusim acum, vom participa si la a doua competitie. Nu avem de gand sa renuntam la aceasta tehnologie pentru ca ea trebuie sa se dezvolte”, a mai precizat Carmencita Constantin.
