LUCRARILE CE STAU LA BAZA REALIZARII UNEI GROPI ECOLOGICE
gropi de gunoi

Lucrarile care se au in vederea realizarii unui depozit de deseuri sunt urmatoarele:

– lucrari terasamente ;

– lucrari de etansare ;

-controlul de calitate al materialelor de etansare (geocompozitului, geomembranei, geotextilului de protectie) ;

– realizarea sistemului de drenare a levigatului ;

– realizarea sistemului de recirculare a levigatului ;

– realizarea sistemului de colectare pentru gazul de depozit ;

– realizarea sistemului de monitorizare ;

– realizarea bazinului pentru levigat .

Un depozit traditional de deseuri este format din:

La baza:

-Stratul de argila cu permeabilitate specifica,

-Stratul de geomembrana ce permite izolarea depozitului si impermebilizarea acestuia,

-Tevile de colectare a levigatului.

In interior avem tevi pentru colectarea gazului

La suprafata depozitul este izolat nisip, argila si in functie de zona, acesta poate fi acoperit cu pamant fertil pentru a oferi un cadru cat mai natural posibil.

In afara de aceste aspecte trebuie asigurate urmatoarele utilitati:

– alimentarea cu apa potabila,

– alimentarea cu energie electrica,

– conectarea la reteaua telefonica.

– amenajarea spatiilor verzi cu rol peisagistic si de protectie.

Lucrari de terasamente pentru sectoarele de depozitare :

-decoperta pe 0,70 m;

-scarificarea, nivelarea si compactarea bazei depozitului;

-asigurarea umpluturii de pamant cu grosimea de 1,5 – 2,5 m, necesara pentru a asigura o distanta minima de 1,00 m fata de nivelul maxim al panzei freatice;

-umpluturi compactate de pamanturi argiloase cu kmax=10-9 in baza depozitului (0,50 m grosime minim) si in digurile perimetrale. Rezerva de pamant pentru acoperire periodica si/sau inchiderea finala a depozitului. Rezerva minima de 200 m3 pentru stingerea unui eventual incendiu.

Lucrari de etansare a bazei depozitului:

-baza depozitului va fi etansata utilizand un sistem mixt de materiale naturale si sintetice (geocompozit cu bentonita cu coeficientul de permeabilitate K=10-11m/s, geomembrana din HDPE cu grosimea de 2 mm si geotextil de protectie a geomembranei).

Realizarea sistemului de drenaj, colectare si pre-epurare a levigatului, compus din :

-stratul de drenaj pentru levigat, retea de drenuri din tuburi de polietilena de inalta densitate cu diametrul de 250 mm, amplasate pe platforma incintei pe un strat de geotextil, sub un strat de drenare din pietris ; conductele cu panta de minim 1,5 % traverseaza stratul de etansare si sunt racordate prin trei conducte de colectare cu conexiune gravitationala la caminele de stocare intermediara;

-camin pentru pomparea levigatului;

-rezervor inchis pentru stocarea levigatului ;

-statie de pre-epurare modulara care va functiona pe baza principiului osmozei inverse, dotata cu toate echipamentele necesare asigurarii incadrarii parametrilor de evacuare a levigatului ;

– rezervor tampon pentru levigat inainte de statia de pre-epurare ;

– bazin colector pentru levigatul tratat.

Realizarea sistemului de colectare, pompare si ardere a gazului de depozit, format din :

– puturi de colectare formate din tronsoane de conducte perforate din HDPE, asezate pe o baza circulara din beton si inconjurate pe toata inaltimea de pietris;

-retea de conducte colectoare din HDPE cu diametre de 160 mm pentru transportul gazului de la conductele individuale spre coloana de reglare in care se va face verificarea gazului colectat si se va realiza reglarea presiunii si condensarea umiditatii;

-conducta spre statia de pompare;

-statia de pompare (colectare) a gazului de depozit ;

-instalatie de ardere controlata a gazului de depozit, prevazuta cu suflanta de aer, arzator de inalta temperatura (11000C), analizor de gaz si echipament pentru controlul automat al colectarii si arderii.

Instalatia pentru captarea gazului de depozit va fi realizata astfel incit sa asigure maxima protectie in conditii normale de lucru si in timpul interventiilor de intretinere.

Colectarea apei pluviale de pe suprafata acoperita si impermeabilizata a depozitului, asigurata printr-un sistem format din :

-stratul de drenaj ;

-rigola perimetrala de la baza taluzului ;

-conducta de evacuare cu diametrul Dn 300 mm, care permite dirijarea acestora in canalul de desecare .

Inchiderea sectoarelor ajunse la capacitate si refacerea terenului prin:

-realizarea formei finale a corpului depozitului ;

-compactarea suprafetei la cel mai mic nivel astfel incit panta minima sa fie de 5% iar maxima de (33%) ;

-impermeabilizarea suprafetei (acoperire provizorie);

-refacerea stratului vegetal si recultivarea suprafetei prin insamintarea ierburilor specifice zonei ;

Inchiderea finala a sectoarelor ajunse la capacitate se face numai cu acord de mediu, unde vor fi stabilite conditiile tehnice

Un depozit poate fi definit ca fiind orice amplasament pentru eliminarea finala a deseurilor prin depozitarea pe sol sau in subteran.

In functie de tipurile de deseuri acceptate, depozitele de deseuri se clasifica dupa cum urmeaza:

– Depozite pentru deseuri periculoase;
– Depozite pentru deseuri nepericuloase;
– Depozite pentru deseuri inerte.

Una din probleme cele mai des intalnite cand vrem sa proiectam si sa mentinem un depozit de deseuri este levigatul, acesta este generat de acumularea apei invechite in gunoi. Levigatul e compus din diferiti compusi organici si anorganici care pot fi dizolvati sau suspendati. Indiferent de natura compusilor, ei ridica o problema de poluare cu un grad mare pentru pamantul local si apa de suprafata. Multi factori influenteaza productia si compozitia levigatului, dar un factor major este climatul gropii. De exemplu: atunci cand climatul are un grad ridicat de precipitatie acolo va fi mai multa apa si deci in concluzie aici va fi generat mai mult levigat. Un alt factor il constituie topografia locului unde este ampalasata groapa; acesta influenteaza modelele decisive si panza freeatica a locului.

Optiunile de tratament privind levigatul gropii de gunoi includ recircularea si reinjectare on site treatment; pentru tratarea unei descarcari a apei municipale sau orice combinatie.

Levigatul se formeaza in groapa de la drenarea apei si a lichidului din deseuri si duce la degradarea produselor de la compusii organici. Ca si gazul acesta este monitorizat si controlat la eliberare. De asemenea in ceea ce priveste gazul exista tevi de colectare care dreneaza ruta in groapa prin pompa ce poarta lichidul la suprafata.

Levigatul se formeaza cand apa invechita este acumulata in deseurile din celula de depozitare. Precipitatiile pot proveni de la ploaie, de la topirea zapezii sau de la deseul propriu-zis. Levigatul poate transporta prin depozitul de deseuri multi compusi organici sau anorganici, elemente metalice cu greutatea moleculara mare. Acesta este colectat la baza depozitului.

Cantitatea de levigat creata trebuie sa fie direct proportionala cu cantitatea de precipitatii din zona respectiva si de intinderea depozitului. Cantitatea de deseuri lichide colectate in depozitul de deseuri influenteaza cantitatea de levigat.

Oricum, cu dispozitii mai exigente privind tratarea solului si a apei de suprafata, cei care se ocupa cu proiectarea gropilor trebuie sa gaseasca alternative noi de tratare. O cale de tratare poate fi prin utilizarea VSEPTM. Dezvoltat de New Logic, California, acest concept a avansat tehnologia de membrana posibila pentru a filtra apa continand o varietate de componente ducand la apa pura fara poluanti. Acest tip de membrane nu filtreaza numai solizi suspendati ci si poate duce la reducerea sau chiar elimilarea compusilor organici sau anorganici. Rezultatul in urma filtrarii este apa pura si un noroi concentrat. Diferenta dintre VSEP si infiltrarea de membrana de curgere transversala traditionala este mecanismul cu care poluantii sunt acumulati pe suprafata de membrane. O curgere transversala se bazeaza pe viteza fluidului important pentru apa poluata ducand la micsorarea gradului de poluare. Viteza apei poluate creeaza anumite forte care ajuta la oprirea componentelor solide pe suprafata membranei. Oricum, resturile stagnante pe suprafata membranei conduc la micsorarea vitezei de trecere a materialului. Pe de alta parte, sistemul VSEP utilizeaza un mecanism motor patentat vibrant care creaza o forta pe suprafata membranei pentru a respinge poluantii. Acest mecanism activeaza filtru pentru a mentine consumul si prelucreaza volume mai mari de material ceea ce e bine din punct de vedere economic la preturi mici fata de sistemele cu curgeri tranversale.

UN STUDIU A FOST FACUT LA O GROAPA DE GUNOI DIN VEST

Multe teste au fost executate in laboratorul VSEP si dau instalatiile experimentale a levigatului de la diverse gropi. Chimia levigatului si precizarile de descarcare depind de amplasarea gropii. Acest test a fost compet pe levigatul de la groapa de gunoi din SUA. Specificatiile de descarcare si amplasarea necesita micsorarea compusului ciclic pe baza de nichel. Primul lucru a dus la selectarea tipului de membrana si testarea acesteia. Acest lucru a avut loc intr:un laborator VSEP si a fost intrebuintat in primul rand pentru a identifica o membrana care sa intalneasca specificatiile de descarcare, a fost aleasa o membrana de infiltrare film cu 50 % reducere a clorurii de sodiu. Dupa ce membrana a fost selectata unitatea VSEP a intrebuintat testarea pe termen lung. Laboratorul contine 16 tipuri de membrane. Testul pilot contine informatii stranse in timpul muncii de laboarator incluzand reducerile de nichel si informatiile de flux. Miscarea vibranta a membranei face ca fluxul de apa sa treaca prin membrana la timp.

Pilotul aditional a fost selectat ca sistem de tratare corespunzator pentru lervigat, unitatea VSEP a filtrat 113.6mg de levigat pentru a reduce cantitatea de nichel cu 85-90%. Efluentul care se scurge de la VSEP va fi dat la o parte la local POTW. Concentratul sau noroiul va ramane pe site pentru tratamentul suplimentar; incluzand micsorarea de volum prin evaporare si multe altele printre care si epurarea chimica.

Site-ul spera sa evalueze posibilitatea de a refolosi apa dar in acelasi timp scopul urmarit e de a intalni specificatiile de descarcare locale. Spre deosebire de alte sisteme de epurare chimica unde sunt adaugate substante chimice floculante care sporesc substantial volumul de material, volumul VSEP reduce cu 10% materialul fata de cel original. In cazul acesta volumul de rezidiuu uscat reprezinta doar 2 % din volumul original. Acesta poate fi refolosit trimis inapoi in groapa. Restul de 98 % este fitrat.

Avantajele VSEP sunt:

-nu avem pre-tratament chimc;

-separarea exacta moleculara;

-energia automatizata foarte eficienta.

In urma acestora s-a ajuns la urmatoarele concluzii:

-Desi membranele au fost folosite in urma cu 20de ani folosirea acestora in tatamentul levigatului constituie o problema recenta. Fiind o metoda eficienta in tratarea levigatului, industria cauta tehnologii noi pentru a dezvolta problema. VESP este eficient din punct de vedere economic si este termenul cu un grad ridicat in tehnologia pentru tratarea levigatului din gropa de gunoi si va continua sa revolutioneze folosirea de membrane in industrie.

FACTORII CARE INFLUENTEAZA COMPOZITIA LEVIGATULUI

Factorii care influenteaza compozitia levigatului:
– tipul de material care e aruncat in gropa;
– la construirea depozitului trebuie sa avem in vedere pH, temperatura, umezeala, varsta si climatul;
– cantitatea de precipitatii.

RECIRCULAREA LEVIGATULUI

Levigatul e colectat la baza depozitului si in loc de a fi trimis la statiile de tratare el este la acelasi nivel in deseurile colectate in deposit.Acesta sporeste ritmul de descompunere a materialului depozitat.

Argumente pro si contra privind recircularea levigatului.

Pro :

– Sporeste stabilizarea depozitului deoarece ritmul de producere a gazului din depozitul de deseuri este marit datorita continutului ridicat de umiditate;

– Prevede o medie de depozitare a levigatului;
– Reduce volumul deseurilor solide municipale.

Contra:

– Marirea ritmului de poluare a pamantului daca se foloseste un depozit cu un singur compus;

– Toxicitarea marita a levigatului concentrat.

Oricum, poluarea solului este minima daca se foloseste o dubla compozitie(captusala) a depozitului si astfel recircularea levigatului este acum facuta in interiorul depozitului.

Groapa Dunbar are o dubla compozitie si recircularea levigatului are loc in interior. Ei au grija de pamant prin monitorizare unui curent care trebuie verificat inainte ca acesta sa ajunga in groapa de gunoi. Aici nu e cazul de poluare.

COLECTAREA LEVIGATULUI

Levigatul este apa rau contaminata din deseuri. Acesta curge pe fundul unei gropii si este colectat cu ajutorul unor tevi. Fundul gropii e inclinat, tevile sunt asezate de.a lungul fundului sa colecteze apa contaminata si un alt lichid(levigatul). Levigatul e pompat si dus la o instalatie de tratament a deseurilor din apa(substantele solide scoase din levigat sunt reintroduse in groapa sau daca nu duse la alte depozite. Tevile de colectie daca sunt blocate cu resturi de levigat din groapa, lichidul se colecteaza in cada gropii. Rezultatul presiunii lichide devine unitatea deseului,o forta principala din josul gropii.

Levigatul se ia si se filtreaza din deseurile existente sau din tevile unde acesta este colectat. Acesta poate sa fie recirculat sau dat afara din groapa si plasat pe suprafetele de depozitare sau direct in instalatia de tratare a levigatului.

Unele dintre problemele care apar in colectarea levigatului

Sistemele de colectie a levigatului se pot bloca in mai putin de un deceniu. Acestea esueaza din cateva motive bine cunoscute:
– se pot bloca din cauza namolului si a noroiului;
– pot sa colmateze din cauza cresterii de microorganisme in tevile de colectie;
– pot conduce la formarea unor precipitatii minerale din cauza unor reactii chimice;
– tevile de colectare se pot degrada in timp sau chiar coroda(acizi, dizolvanti, agenti oxidanti) sau pot fi zdrobite cu deseul colectat.

Unde se afla o cantitate mare de levigat se colecteaza si se strang in rezervoare si duse la instalatiile de tratare. In Dunbar, se afla o cantitate mica astfel el e recirculat prin groapa , acest lucru duce la scaderea volumului de levigat dar sporeste concentratia de impuritati in lichide.

Exista o serie de structuri in proiectarea unei gropii. Una din acestea este cel din Dunbar.

Tabel. 1. Colectarea levigatului si etansarea sistemului

Categorie depozit nepericulos periculos
Impermeabilizare artificiala necesara necesara

Dupa aprecierea potentialelor pericole fata de mediu considera ca este necesara prevenirea formarii de levigat, se poate prescrie o etansare a suprafetei superioarea. Recomandarile pentru etansarea suprafetei sunt:

Tabel 2. Recomandari pentru etansarea suprafetei

Categorie depozit deseuri nepericuoase deseuri periculoase
Strat filtrant gaze necesar nu este necesar
Impermeabilizare artificiala nu este necesar necesar
Impermeabilizare naturala necesar necesar
Strat drenant >0,5 m necesar necesar
Acoperire superioara cu sol vegetal >1 m necesar necesar

Levigatul si apa de suprafata, daca exista, trebuie colectate in puncte reprezentative. Prelevarea si masurarea volumului si compozitiei levigatului trebuie efectuata separat in fiecare punct unde este deversat levigatul din depozit.

Monitorizarea apei de suprafata, daca e prezenta, trebuie efectuata in nu mai putin de doua puncte, unul in aval de depozit si unul in amonte.

CONTROLUL APEI SI GESTIUNEA LEVIGATULUI

Vor fi luate masuri corespunzatoare cu referire la caracteristicile depozitului si conditiile meteorologice, pentru a:
– controla apa din precipitatiile care patrund in corpul depozitului,
– preveni patrunderea apei de suprafata si /sau subterane in deseurile depozitate,
– colecta apa contaminata si levigatul. Daca o evaluare tinand seama de amplasarea depozitului si a deseurilor care trebuie acceptate arata ca depozitul nu reprezinta un pericol potential pentru mediu, autoritatea competenta poate decide ca aceasta prevedere nu se aplica.
– trata apa contaminata si levigatul colectat din depozit la standardul corespunzator cerut pentru evacuarea lor.
Prevederile de mai sus nu se pot aplica la depozitele de deseuri inerte.

EXTRACTIA LEVIGATULUI
Pompa extrage levigatul numai la punctul de colectare a acestuia. Gaura pompeaza numai cand levigatul este prezent asa ca acest lucru evidentiaza o energie joasa. Dispozitivele pentru generarea semnelor individuale sunt necesare pentru a schimba directia pompelor deschise si inchise.

Ejectoarele – acestea functioneaza indiferent daca exista lichid sau nu. Ejectoarele reprezinta o parte a unui sistem de colectie din circuit. Acestea sunt simple si de incredere dar folosesc mai multa energie ca pompele; dar sunt inca in limitele acceptabile si nu necesita folosirea lor 24 de ore pe zi.

TRATAREA LEVIGATULUI

Inainte de a trata levigatul trebuie sa stim urmatoarele informatii:

– debitul anticipat care este necesar tratamentului. Acesta depinde in special de fluxul de apa din depozitul de deseuri;

– compozitia levigatului care este executata intr-un laborator utilat;

– eliberarea compozitiei necesare (cerute) de autoritati.

INSTALATII PENTRU TRATAREA LEVIGATULUI

Aceste instalatii au rolul de a aduce valorile indicatorilor caracteristici levigatului in limite

admisibile pentru evacuarea in sisteme de canalizare sau in ape de suprafata.

Caracteristicile cantitative si calitative ale levigatului variaza in timp si in functie de natura si cantitatea deseurilor depozitate, iar proiectarea si construirea instalatiilor pentru tratare trebuie sa tina cont de aceste aspecte.

Fiecare caz in parte necesita o evaluare proprie, alegerea variantei optime de tratare a levigatului facandu-se in functie de:

– cerintele legale referitoare la deversarea levigatului, inclusiv cele impuse de autoritati;

– caracteristicile cantitative si calitative ale levigatului;

– alte aspecte tehnico-economice: costurile construirii unei instalatii de tratare proprii, posibilitatea evacuarii levigatului in influentul unei statii de epurare orasenesti, costul aplicarii diferitelor metode de tratare etc.

In general, este necesara aplicarea unor metode de tratare pentru indepartarea urmatorilor impurificatori:

– compusi organici biodegradabili si nebiodegradabili;

– compusi toxici organici sau anorganici;

– amoniac si ioni nitrat;

– sulfuri;

– compusi volatili urat mirositori;

– materii solide in suspensie.

Pot fi utilizate urmatoarele tehnici de tratare:

tratare biologica: anaeroba, aeroba, aeroba prelungita pentru eliminarea azotului (nitrificare / denitrificare); un sistem eficient si putin costisitor care poate servi ca faza de pretratare inaintea deversarii in influentul unei statii de epurare orasenesti este lagunarea;

tratare prin procedee fizico-chimice: coagulare-floculare, flotatie-precipitare, ultrafiltrare, evaporare.

Factorii care determina contaminarea levigatului care nu au luat contact cu sistemele de colectie:

– Daca nivelul apei subterane(panza freatica) este scazut apa va deveni partial filtrata astfel contaminarea acestuia este mai putin facuta. Daca nivelul apei subterane este sus aproape de suprafata solului; impuritatile pot fi introduse direct in apa subterana fara infiltrarea in sol;

– Concentratia superioara a impuritatilor din levigat care pot polua solul;

– Permeabilitatea magnetica a pamantului sub depozit influenteaza ritmul de eliminare a levigatului. Nisipul are volumul poros mare si astfel el permite debitul mai mare la miscarea pamantului. Lutul este bine strans si astfel impiedica miscarea pamantului si acesta este mai eficace sa filtreze impuritatile.

-Depinzand de trasaturile gropii si continutul deseurilor levigatul trebuie sa fie relative inofensiv sau extrem de toxic. In general; levigatul trebuie sa fie un consum biochimic de oxigen (BOD) si sa prezinte concentratii mari de carbon organic, nitrogen, clorura, fier, mangan si fenol. Mai pot include multe chimicale cum ar fi pesticidele, dizolvantii si elementele chimice cu o greutate moleculara ridicata.

POTENTIALELE EFECTE DE SANATATE

Multe studii au fost executate sa ancheteze efectele de sanatate posibile nevaforabile de la locul depozitului de deseuri. Trei dintre cele mai grave sunt descrise mai jos. Conditiile principale care au fost anchetate au fost anomaliile congenitale, nasterea prematura si a sporit riscul de cancer la adulti. Multe din aceste studii au anchetat locurile vechi ale depozitelor, cosurile de gunoi mobile si amplasarea acestora libera.

Acest lucru a urmarit sa nu se lege in general de locul gunoaielor ci de migrarea unor compusi chimici.

Studiul EUROHAZCON

Primul studiu a avut loc in august 1998 acesta a urmarit existenta unei femei pana la 7km de deseurile periculoase de la depozit. Acest studiu s.a facut in 5 tari printre care si UK. Acestea sufera de anomalii congenitale decat acele femei care au trait mai departe de acest loc. Autorii acestei investitii au concluzionat aceasta ancheta ca avand nevoie de legatura intre groapa de gunoi si anomaliile congenitale. Un studiu facut ulterior a fost publicat in ianuarie 2002. Acest studiu a relatat rezultatele asemanatoare pentru anomaliile congenitale ca studiul din 1998.

SHASU

Acest studiu a privit efectele asupra nasterii si a cancerului.

– SAHSU a fost studiul cel mai larg asociat pe o raza de 2km a existentei populatiei de depozitul de gunoi;

– 80 % din populatia Britaniei pe o raza de 2km de groapa sunt bolnavi;

– Sporirea anomaliilor congenitale;

– Nu s-a facut o asociere cu groapa de gunoi si a riscului de exces de cancer ;

– Comitetul de toxicitate a privit acest studiu si a notat constatarile acestuia privind efectele de la nastere.

Nant-y-Gwyddon landfill site
Acest studiu a avut loc in Tara Galilor de sud si a privit probleme ca anomaliile congenitale, reproducerea, sanatatea si alte boli au fost trecute in revista. Acesta a fost gasit in situatiile cand femeile insarcinate prezentau anomalii congenitale. Cateva chimicale au fost raspandite de la groapa de gunoi acestea dand dureri de cap, iritatia ochiilor si dureri de gat.

Multe studii au anchetat efectele de sanatate posibile cauzate de depozitele de deseuri. Legaturile directe intre boli,cum ar fi cancerul poate aparea din cauza gropii de gunoi. Tabelul de mai jos arata diferitele boli:

Tabel.3. Bolile provocate de diferite metale

Metale Sursa Efecte asupra sanatatii
Toluene/xilen vopseluri Euforie,tremurat,depresie nervoasa,coma.
Fenoli vopseluri Dureri in gat, greata, voma;diaree,paloare
Benzen Dizolvant,pornind de la fabricarea chimica a materialelor Iradierea cu o doza unica putin probabil pentru aceasta problema
Nichel Fabricarea bateriilor, colorarea obiectelor din ceramica si sticla Iritatia de piele, stomatita de inghitire si gingivitele
Compusii cu cadmium Vopseluri si baterii Iritatie de piele, gust metalic, tuse, durere de piept, pneumonie
Plumb Vopseaua de plumb, produse cosmetice Durere abdominala, voma, hipertensiune arteriala,dureri de cap, somnolenta si coma
Mercur Termometre Deshidratare,necroze intestinale

CONCLUZII

Levigatul este un potential deseu pentru depozit. Daca acesta nu este tratat in mod corespunzator poate afecta sanatatea populatiei,solul si panza freatica. De aceea acesta trebuie sa fie tratat pentru a evita aceste posibile probleme.

Un invelis este ca o umbrela pentru groapa pentru a pastra apa afara( pentru a impiedica formarea levigatului). Acesta se poate compune din cateva straturi inclinate:lut sau o membrana care impiedica ploaia sa patrunda, un strat permeabil de nisip sau pietris, humusul in care vegetatia poate sa prinda radacini (sa stabilizeze straturile invelisului). Daca invelisul nu e mentinut, poluantii pot intra in depozitul de deseuri si pot forma levigatul unde se revarsa deseurile.

Ce probleme apar cu acest invelis?

Invelisurile sunt vulnerabile pot fi atacate de la cel putin 7 surse:

– eroziune naturala ( grindina, zapada, ciclurile inghet-dezghet, vant);

– vegetatia, ca de exemplu arbustii si pomii care continuu rivalizeaza cu ierburile pentru spatiul disponibil, scazand radacinile care vor sa patrunda in invelis;

– vizuina sau solul unde locuiesc mamiferele (soareci, cartita, braduti), reptilele (serpii, broastele testoase), insectele (furnicile, gandacii) si viermii va prezenta amenintarile constante la integritatea invelisului;

– lumina soarelui ( in cazul cand agentii naturali vor sa descopere o portiune a umbrelei) sau distrugand membranele prin actiunea de iradiere ultravioleta;

– anveplopele de cauciuc;

– activitatile Human de multe feluri.

BIBLIOGRAFIE

  1. Department of the Environment. Waste Management Paper 26B: Landfill Design, Construction and Operational Practise. 1997. HMSO
  2. Environmental Research Foundation. The Basics of Landfills: How they are Constructed and Why They Fail. 30/11/02 http:www.zerowasteamerica.org/basicsoflandfills.htm
  3. Freudenrich, C.C. How Landfills Work. 30/11/02 http:www.howstuffworks.com/landfill.htm
  4. Department of the Environment. Waste Management Paper 27: Landfill Gas. 1996. HMSO
  1. Dolk H, Vrijheid M, Armstrong B, Abramsky L, Bianchi F, Garne E, Nelen V, Robert W, Scott JES, Stone D and Tenconi R (1998). Risk of congenital anomalies near hazardous waste landfill sites in Europe: the EUROHAZCON study. Lancet 352 (423-427)
  2. Michael Waring. Personal e-mail from Department of Health regarding health effects of landfill sites.
  3. M Vrijheid, H Dolk, B Armstrong, L Abramsky, F Bianchi, I Fazarinc, E Garne, R Ide, V Nelen, E Robert, J E S Scott, D Stone, R Tenconi (2002) Chromosomal congenital anomalies and residence near hazardous waste landfill sites. Lancet 359 (320-322)
  4. Viridor Waste Management Position Statement. SAHSU: Potential health effects in populations living near landfill sites. Viridor Waste Management 2001.
  5. Fielder HMP et al. Assessment of impact on health of residents living near the Nant-y-Gwyddon landfill site: retrospective analysis. BMJ Jan 2000. 320 (19-22)

1. Monroe, M. Landfill leachate treatment: VSEP offers a revolutionary solution. Feb 2001. www.vsep.com/company/articles/2.html [Accessed 19.12.02]

2. Leachate. www.foe.org/site1/ptp/chapter3.html [Accessed 05.12.02]

3. Fred Lee, G. and Jones-Lee, A. Leachate recycle offers pros and cons to groundwater pollution. August 1994. www.gfredlee.com/slov_rcy.htm [Accessed 19.12.02]

4. Fred Lee, G. and Jones-Lee, A. Appropriate use of municipal solid waste (MSW) leachate recycling in MSW landfilling. www.gfredlee.com/leachatepapsli.pdf [Accessed 19.12.02]

5. Leachate treatment method. http://www.cee.vt.edu/program_areas/environmental/teach/gwprimer/group10/leachate.htm

6. Eden, R D. Landfill gas and leachate – The selection of technologies to meet the objectives of integrated pollution control. www.leachate.com/Main%20Index.htm [Accessed 19.12.02]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here