Stupul bezmetic – Si ce de povesti au prisacarii…

0
187
Stupul bezmetic - Povestile prisacarilor

Se stie ca albinele au o ierarhie perfecta. Pentru ele, rigoarea este prima natura. Altfel nu ar putea supravietui. Fiecare isi cunoaste locul in stiubei, nu face nimeni doar ce-l taie capul, ca sa nu dispara marea familie. Adaptarea la mediu a dus rigoarea la rafinament. “Pietrifica unul in sclav, altu-n imparat”, spunea Eminescu. La oameni, sclavul poate ajunge imparat, rar, dar nu este imposibil. La albine, ghilotina destinului nu iarta.

Si totusi, accidente “sociale” au loc si la ele, nu numai la oameni. Matca poate degenera si atunci ucide tot puietul. La rand. Ca intr-un delir.

Intr-un tarziu, luptatoarele o omoara si pe ea, chiar daca e prea tarziu. Apoi se infrupta si ele cu laptisor pentru matca, le cresc ovarele si incep sa depuna oua. Fiecare se vede apoi regina, asa cum orice prost crede ca poate conduce pe timp de anarhie sociala… Atunci, stupul este bezmetic – bez matki. Este un stadiu avansat al stupului orfan, cand au aparut albine ce depun oua. Toate albinele sunt batrane. Si din ouale lor ies cel mult… trantori. Nu oricine poate sa conduca fiindca nu este o treaba usoara. Oricand, te pot ucide garzile…

“In general, daca ai un stup bezmetic, e mai bine sa-i dai sulf pentru ca se accepta foarte greu o matca straina. Daca vrei neaparat sa-l salvezi, trebuie sa-i dai o matca. Familia bezmetica accepta foarte greu o matca pentru ca albinele depun deja oua. Este o degenerare in interesul speciei fiindca din acele oua ies numai trantori. Si aceste familii vor produce trantori pana tarziu toamna. Daca sunt matci care au nevoie sa se imperecheze la alti stupi, se folosesc acesti trantori pentru salvarea speciei. Totul este calculat la albine”, ne lamureste Adrian Siceanu, directorul Institutului de Cercetari pentru Apicultura de la Baneasa, Bucuresti.

Uneori, albinele din stpul bezmetic accepta totusi o matca straina si stupul poate fi salvat. Trebuie sa scuturi insa albinele naravite la conducere undeva mai departe fiindca, daca au ovarele dezvoltate, nu mai pot zbura. Raman acolo si mor.
Iar stupul va fi salvat.

De unde concluzia ca nu oricine poate conduce, dar cand stiubeiul oamenilor ramane bezmetic si toti nefericitii cred ca pot ajunge regi, atunci incepe dezastrul.
Cine va da cu sulf?

Unicat in Europa: o asociatie cu institut de cercetari propriu

Si ce de povesti au prisacarii…
Intr-o perioada in care aproape toata cercetarea stiintifica din agricultura a fost facuta praf, Asociatia Crescatorilor de Albine are un institut de cercetare propriu. Nu intram in detalii, esential este doar ca institutul de la Bineasa s-a salvat, comparativ cu altele. De exemplu, comparativ cu Institutul de Cercetare pentru Sericicultura…

Ioan Fetea, presedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania, spune ca Asociatia lui functioneaza din 1958, ca este singura cu acoperire nationala. “Activam in Institutul de Cercetare Apicola, avem un Combinat Apicol care produce faguri, povesteste domnul inginer Fetea. Achizitionam produsele de la apicultori. Mierea nu are de suferit privind vanzarea. Asociatia detine 60% din totalul de 36.000-40.000 de apicultori din toata tara. Romania are acum 1.300.000 de familii de albine. Produce 20.000 de tone de miere anual si ocupa astfel locul al patrulea in Europa. Consumul anual in Romania este de 400-500 grame de persoana. In Europa, consumul este de 1,5-2,5 kg de persoana. Nordicii consuma 3 kg”.

Apiculturii beneficiaza de fonduri europene – cei care ajung la ele! – dar au si necazuri.
Nu s-a acceptat mierea in scoli, s-a preferat marul. Au probleme cu tratamentele fito-sanitare, fiindca fermierii ceilalti “uita” sa anunte cand stropesc culturile si albinele mor. Au aparut plante modificate genetic si printr-o hotarare, din toamna lui 2011, a Curtii Europene de Justitie, se interzice mierea cu polen de la porumbul modificat genetic MON 810.
O asemenea miere nu se va primi la export, asa cum nu se admit nici antibioticele in tratamente. Prisacarii au imbatranit si tinerii nostri prefera sa plece in Italia.

Romania are inca o natura curata, insa perspectiva este destul de sumbra din cauza ierbicidelor si pesticidelor aduse gratuit, dar interzise in UE. Modificarile climatice, importurile de miere – 1000 de tone miere importata, fara sa specifice originea, se amesteca apoi cu mierea din Romania, iar consumatorul este mintit. Congresul Apimondia de la Buenos Aires din toamna lui 2011 a acordat medalia de aur pentru mierea de salcam din Romania.

Adrian Siceanu, un imblanzitor al veninului

Expunerea lui Adrian Siceanu, director stiintific la Institutul de Cercetari Apicole, ar merita prezentata integral la televizor. Ar fi de cert interes si utilitate pentru multi romani. Un elogiu pentru rigoarea din lumea acestor fiinte care inteleg perfect “democratia pe verticala”. Asa cum mai viseaza unii sa faca state sociale. Pacat ca pierdem la rigoare.

“Albinele recolteaza nectarul si produc din ea mierea. Nectarul este un suc dulce, format din zaharoza. Albina are 100 mg si ea transporta in gusa 70 mg de nectar, adica doua treimi din greutatea proprie. In capul albinei sunt doua glande hipofaringiene, care secreta niste fermenti ce transforma nectarul in miere. Albinele scindeaza dubla molecula a zaharozei in fructoza si glucoza, apoi reduc apa. Mierea are 18% apa”, explica directorul Siceanu.
Dupa care ne arata cum se face descapacirea fagurelui, cum se scoate mierea la centrifuga. Si cat de buna este mierea de capaceala. Iar curiozitatile – pentru necunoscatori – vin la rand.

Glandele cerifere secreta ceara pentru faguri. Orice familie de albine ar face acelasi lucru in scorburi. Omul a construit rama mobila, cea mai subtila capcana, pe care se fixeaza o foita de fagur artificial, Si albinele incep sa construiasca pe el pentru noi.

Pentru a produce 1 kg de ceara, au nevoie de 5 milioane de solzisori de ceara. Fagurele este una din cele mai perfecte si rezistente structuri artitecturale fiindca fiecare celula este hexagonala. Unei celule de o fata ii corespund pe cealalta fata 3 celule. Intr-un fagure se aduna cam 3 kg de miere. Pentru a produce 1 kg de ceara, albinele consuma 3 kg de miere si 1 kg de polen.

O nebunie: dansul spre Soare

Din vechime, modul in care e organizata viata sociala a albinelor, atat de ordonata in jurul matcii, a fost o mare enigma. Pana de curand, nu se cunostea mai nimic despre modul de comunicare intre albinele lucratoare. Ele isi transmit informatiile despre flori in ritm de… dans. Sa ne imaginam ce ar insemna daca oamenii ar munci dansand sau ar dansa muncind. Nu ca in Cuba lui Fidel, cu anecdota “Trabajo si, rumba no!”. Dimpotriva, un dans tematic si metodic, ca in neolitic.

“Albinele au dezvoltat cel mai bun sistem de orientare din lumea animala”, ne asigura directorul Adrian Siceanu. In 1973, austriacul Karl von Frisch a luat Premiul Nobel pentru descifrarea modului de comunicare la albine. Dupa un studiu de peste 40 de ani! Albinele se orienteaza dupa repere extrem de sigure: soarele, il vad si in nori, vad la o lungime de unda de 360 de nanometri, vad si in spectrul ultraviolet. Omul vede la 500 de nanometri. Sistemul de orientare se bazezaza pe dansul albinelor. Daca sursa de hrana este la maxim 5 km, dar e de preferat sa nu alerge mai mult de 2-3 km. Albina se intoarce in stup si, prin “dansul mobilizator balansant”, transmite celorlalte albine directia, distanta si specificul hranei, aroma etc.

Dansul are o forma de ou turtit. Punctul de sus de pe speteaza ramei reprezinta soarele. Albina pleaca din punctul Soare si face un semicerc in jos, se intoarce pe linia mediana, face al doilea semimerc si se intoarce pe linia mediana in acelasi punct si repeta semicercul. Repeta dansul si se intoarce mereu pe linia mediana.

Dansul se face in raport cu unghiurile solare. Daca sursa de hrana e pe directia Soarelui si in fata stupului, linia mediana a cercului este perpendiculara pe speteaza superioara. Daca sursa de hrana se afla in spatele stupului, in directie opusa, linia mediana este orientata spre speteaza inferioara a ramei. Orice alta directie este indicata de albina prin modificarea acestui unghi al medianei cu speteaza.
Deci albina are trei repere esentiale: Soarele, stupul si punctul in care se afla hrana. Daca sursa de hrana este la 45 de grade lateral dreapta fata de Soare, atunci linia mediana este deviata fata de verticala pe speteaza punctului Soare cu 45 de grade spre directia in care se afla sursa de hrana.

“Se numeste dans mobilizator balansant pentru ca pe linia mediana, albinele balanseaza cu abdomenul. Cu cat distanta pana la punctul de hrana este mai mare, cu atat balansurile sunt mai multe. In acest timp, celelalte albine din stup ating cu antenele aceasta albina care transmite informatia, preiau informatiile privind locul hranei, aroma sursei de hrana depistate. Acest lucru permite albinelor sa mearga la obiectiv cu o precizie foarte mare – de metri, centimetri – de la stup si pana la distante de cativa kilometri pentru a identifica sursa de hrana.

Daca sursa de hrana este aproape, albina executa un dans mai simplu. Nu mai face un dans complex, nu mai indica si unghiul. Face un cerc, aratand ca in apropiere se afla sursa de hrana”, explica profesorul Siceanu.

Polenul – sursa de proteine

Cea mai fanstastica adaptare o atesta polenizarea. Albinele sunt creatia florilor pentru polenizarea lor incrucisata. Mierea este sursa energetica. Albinele nu ar putea sa traiasca doar cu miere, au nevoie si de proteine. Polenul este hrana proteica, prin care se face dezvoltarea corporala. Albina combate astfel consangvinizarea plantelor si este principalul factor al biodiversitatii pentru flora spontana si pentru flora cultivata.

Albinele recolteaza polenul pe picioruse, ii adauga nectar si formeaza ghemotocacele de polen – 12 mg impreuna. Intr-un miligram de polen sunt 15.000 de celule sexuale masculine. La intrarea in stup se fixeaza colectorul de polen. Are un sertaras in care cade polenul, o sita prin care cade polenul si placa activa cu orificii de 5 mm. Cand albina trece prin orificii, polenul se agata de marginile orificiului si polenul cade prin sita in sertaras. Polenul are culori si nuante diferite.

O albina care iese la zbor va vizita numai o specie florala – fidelitatea fata de floare. “Adaptarea este certa si fara eroare. Cand nu mai gaseste aceasta floare, trece pe alta specie florala. Albina stie mai bine ca oamenii ca plopul nu face pere si rachita micsunele.
Nu duce polenul dintr-o parte in alta”.

Asa cum nectarul este prelucrat in miere, polenul e transformat in pastura. Pastura are culori diferite fiindca e adunata de la specii florale diferite. Albinele taseaza polenul cu capul in celule pentru eliminarea aerului si ii adauga fermenti lactici si alti fermenti. Practic, insilozeaza polenul, altfel polenul s-ar strica. Asa cum fac vacarii cu porumbul de siloz, dar mai elaborat.

Laptisorul de matca

Mai corect, laptisorul pentru matca este un produs de secretie glandulara. In capul albinei exista doua glande hipofaringiene. Laptisorul este hrana administrata de albine larvelor de albine lucratoare in primele 3 zile de viata si reginei pe tot parcursul vietii, adica maxim 5 ani. Albinele traiesc 30-40 de zile in sezon si mananca numai miere si pastura.

Larvele de albina lucratoare sunt preluate prin tehnologie speciala dintr-un fagure cu lanseta de transvazare si se introduc in celule artificiale. Celulele se fixeaza in rame de crestere, care se introduc intr-o familie orfana. Familia orfana va hrani aceste larve cu laptisor de matca din dorinta de a-si creste o noua matca. Prisacarul recolteaza laptisorul in ziua a treia de la transvazare, cand intr-o astfel de celula exista cam 250 mg de laptisor de matca. De la 4 botci, se recolteaza un gram de laptisor. Aceeasi tehnologie se aplica si in cazul matcilor selectionate imperecheate. Institutul de la Baneasa e specializat in obtinerea matcilor selectionate imperecheate, pe care le vinde.

Laptisorul de matca e secretat de albinele tinere, care au doar 5-10 zile. Materia prima este polenul. Albinele mananca polen, isi dezvolta glandele hipofaringiene, apoi secreta laptisor.

Socuri electrice pentru veninul de albina

Este tot un produs proteic, obtinut tot din polen. Recoltat printr-o tehnologie pusa la punct de Institutul pentru Cercetare Dezvoltare pentru Apicultura. Tehnologia permite recoltarea veninului, fara moartea albinelor. O grila de recoltat veninul are o retea electrica, alimentata cu impulsuri electrice de la un generator electric. Pe reteaua electrica se fixeaza elementul de recoltare: un geam, pe care s-a pus o pelicula de plutex, un plastic special, care nu retine acul albinei. Albina nu va muri. Grila de recoltat venin se fixeaza la urdinis. In urma impulsului electric, albina electrocutata inteapa membrana si veninul se prelinge pe geam, fara ca acul sa se rupa. Veninul se usuca pe sticla si se razuieste cu masca de protectie fiindca este un produs foarte periculos.

Albinele secreta veninul prin doua glande. Veninul uscat are 0,1 mg. Pentru a obtine 1 gr de venin pulbere, este nevoie de 10.000 de intepaturi. Veninul de albina are melitina cu acid formic.

Antibioticul stupului

Propolisul este un produs cu o compexitate deosebita. Este antibioticul stupului. Albinele recolteaza rasinile de pe mugurii arborilor si de pe lastarii tineri. Ele amesteca rasinile cu ceara si rezulta propolisul care contine antibiotice, acizi flavonoizi. Albinele il depun intre rame, pe peretii stupului, etanseizeaza podisorul stupului.
Albinele folosesc propolisul pentru poleirea celulei inainte de a depune puietul. Ele creeaza astfel un mediu aseptic.

Viagra dacilor

Apilarnilul este continutul larvelor de trantori, inainte de capacire. Este corpul in dezvoltare al trantorului. Apilarnilul a fost inventat de Nicolae Iliesu, un apicultor care a pus la punct tehnologia. Larva contine toata hrana necesara pentru dezvoltarea trantorului. Larva are testicule aproape complet dezvoltate.
Din punct de vedere energetic si proteic, este un produs extrem de complex. A fost folosit in doua tipuri de produse in Romania – apilarnil simplu si apilarnil potent pentru stimularea potentei.
S-a produs pana in 1989, la indicatia partidului pentru a stimula cresterea demografica. De acee, s-a permis punerea pe piata a apilarnilului potent. Era viagra dacilor…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here