SUA: Studiu fara precedent despre efectele devastatoare ale minelor de suprafata. Peru: Ridicarea licentei pentru o exploatare bazata pe cianuri. Romania, Rosia Montana: Trebuie sa moara cineva?

SUA: Studiu fara precedent despre efectele devastatoare ale minelor de suprafata. Peru: Ridicarea licentei pentru o exploatare bazata pe cianuri. Romania, Rosia Montana: Trebuie sa moara cineva?

Incidenta cazurilor de copii nascuti cu malformatii este aproape dubla fata de medie in zonele minelor cu exploatare de suprafata din SUA. Studiul, publicat in revista ”Environmental Research” si analizat de ”The Huffington Post”, a examinat peste 1,8 milioane de inregistrari de nasteri din perioada 1996-2003, in statele americane din regiunea Appalachian –Virginia de Vest, Virginia, Kentucky si Tennessee.

Studiul constata ca ratele pentru sase din cele sapte tipuri de malformatii congenitale – circulator/respirator, ale sistemului nervos central, muscular-scheletice, gastro-intestinale, urogenitale si ”altele” – au crescut in apropierea zonelor in care se afla exploatari miniere de suprafata ale carbunelui (care prevad decaparea muntilor, la fel ca in cazul Rosiei Montana).

”Ratele pentru orice anomalie au fost de aproximativ 235 la 100.000 de nou-nascuti in zonele miniere muntoase, fata de 144 la 100.000 de nou-nascuti in afara zonelor miniere”, se arata in studiu. Desi nu la fel de mare ca in cazul exploatarilor de suprafata, cercetarea a constatat, de asemenea, o crestere a incidentei de malformatii congenitale si in comunitatile de langa minele subterane.

”The Huffington Post” face trimitere si la un studiu publicat in luna mai de catre cercetatorii de la West Virginia University, care arata ca locuitorii din apropierea zonelor cu exploatari miniere de suprafata au o sanatate deficitara si o calitate mai scazuta a vietii decat media. Rezidentii din Kentucky, Tennessee, Virginia de Vest si Virginia au fost contactati aleatoriu prin telefon si intrebati cate zile de sanatate mentala si fizica deficitara au trait in ultima luna. Conform studiului, locuitorii din zonele miniere cu exploatari de suprafata au raportat, in medie, 18 zile nesanatoase pe an mai mult decat locuitorii din alte zone.

Anul trecut, am prezentat, pe VoxPublica, alte doua studii realizate de cercetatorii de la Universitatea din Michigan si de la Universitatea Queensland (Australia), legate de impactul social si asupra sanatatii al exploatarilor miniere bazate pe cianuri din Guatemala, respectiv Noua Zeelanda (in acest din urma caz e vorba chiar mina data ca exemplu de cei la RMGC – compania care intentioneaza sa exploateze aurul de la Rosia Montana).

Studiul celor de a Universitatea Michigan (cazul Guatemala) releva niveluri ridicate de metale grele (mercur, cupru, arsenic, zinc), potential toxice, descoperite in probele de urina si de sange ale unor persoane care traiesc in vecinatatea unei mine de aur si argint care utilizeaza cianuri (mina a fost deschisa in 2005 si foloseste exact aceeasi tehnologie ca cea propusa de RMGC in cazul Rosia Montana). Conform acestui studiu preliminar, nivelurile de metale grele in urina si sange sunt semnfificativ mai mari decat in cazul locuitorilor care nu se afla in vecinatatea minei.

In studiul realizat de University of Queensland pentru mina Martha din Noua Zeelanda (cea cu ”celebra” excursie a unui grup de jurnalisti romani), se constata existenta unei populatii mult imbatranita in comparatie cu media din regiune, cu tendinte de a parasi localitatea (Waihi) in momentul inchiderii exploatarii, cu un numar dublu de probleme de sanatate mentala, invalizi si asistati social fata de localitati similare din regiune, cu venituri sub media din regiune si cu probleme legate de violenta in familie si consumul de alcool si droguri.

Detalii despre toate aceste studii, puteti citi la urmatoarele link-uri:

The Huffington Post

West Virginia Outpost

VoxPublica (cazul Guatemala)

VoxPublica (cazul Waihi, Noua Zeelanda)

Daca veti citi articolul din ”The Huffington Post” o sa aflati, pe langa opinia activistilor de mediu, si pe cea a reprezentantilor consortiilor miniere. Care, desigur, afirma ca studiul (legat de incidenta malformatiilor congenitale la nou-nascuti) are ”erori de procedura”, ”ca e nevoie de alte studii” etc. Ba, mai mult, reprezentantii companiilor miniere se lauda cu politicile lor in domeniul social si al sanatatii populatiei.

Ce nu spun marile companii e faptul ca ”standardele de siguranta”, ”standardele sociale” si alte asemenea formulari care se regasesc in prezentarile proiectelor lor si in intensa activitate de lobby si PR pe care o desfasoara nu au o sustinere stiintifica reala. De cele mai multe ori se raporteaza la situatii ori cazuri anterioare, fara ca acestea sa poata fi considerate relevante pentru fiecare caz in parte. Studiile de impact ale unor exploatari deja deschise (de genul celor prezentate mai sus) sunt foarte rare, din cauza costurilor ridicate pe care le implica. Insa, chiar si asa putine cate sunt, aceste studii si cercetari releva riscuri (si costuri) pe termen lun si foarte lung (sute de ani) despre care opinia publica nu este informata.

Decaparea muntilor, lasa in urma uriase halde de steril (pe langa iazurile cu cianuri, precum in cazul Rosia Montana). In aceste halde de steril se afla numeroase metale grele neexploatate – concentratia lor e prea mica pentru a fi valorificate industrial, dar suficient de mare pentru a fi nocive pentru oameni si mediu daca ajung in panza freatica. Spre deosebire de starea lor naturala (in stanca), din haldele de steril (un fel de ”nisip”, cu o consistenta mult mai mica) aceste metale grele pot fi usor spalate de apa. Din acest punct de vedere, studiile din Guatemala si din Apalasi releva tocmai aceste riscuri.

Negarea acestor studii si cercetari si solicitarea ”producerii de noi dovezi” este o atitudine cinica si criminala in acelasi timp. Asemenea studii trebuie sa fie obligatia celor care propun si intentioneaza sa dezvolte proiecte miniere (in spatele carora, de cele mai multe ori, la fel ca si in cazul Rosia Montana, se afla miliardari aflati in topul celor mai bogati oameni din lume), nu in sarcina autoritatilor ori a societatii civile. Prin finantare proprie a unor institutii independente.

Doar in prezenta unor asemenea studii, dezvoltatorii proiectelor miniere ar avea dreptul sa vorbeasca despre ”standarde de siguranta”, ”sanatate”, ”sociale”, ”calitatea vietii” etc.  Paranteza: imi amintesc de un filmulet propagandistic, numit ”documentar”, realizat de Dan Chisu cu finantare de la RMGC, in care sunt prezentate proiecte miniere de exploatare a aurului cu cianuri din intreaga lume. Cazuri din Spania, Turcia, Noua Zeelanda (Waihi) si SUA (in Nevada). Cum se demonstreaza ”stiintific” (cum spuneam, filmuletul are pretentia de a fi un ”documentar”) ”standardele de siguranta”?

In desertul Nevada se prezinta faptul ca intr-un iaz de la langa mina traiesc pastravi (care sunt extrem de sensibili la poluare). In Turcia, la gura minei, se afla o plantatie de maslini, din care se extrage un ulei foarte curat. In Noua Zeelanda se vorbeste de convietuirea minei cu localitatea Waihi.

Foarte frumos, doar ca: la prezentarea filmuletului intr-un cinematograf clujean, nici Dan Chisu, nici reprezentantul RMGC nu au putut explica cum au ajuns pastravii in mijlocul desertului din Nevada (faptul ca erau pastravi de crescatorie rezulta din obisnuita de a se apropia de oameni pentru a primi mancare – in cazul mentionat pentru a fi filmati – asadar, fara nicio legatura cu acei pastravi ”sensibili la poluare”); in Turcia, livada de maslini se afla la gura minei, dar, dupa cum a recunoscut ”echipa filmului”, la vreo 20 de km de iazul de decantare; cat despre ”beneficiile” minei din Waihi pentru comunitatea locala puteti citi studiul mentionat mai sus, realizat de Universitatea Queensland. Pentru RMGC toate acestea nu reprezentau (nu reprezinta) insa aspecte relevante in demonstratia lor legata de ”standardele” proclamate.

In fine, un exemplu care vine chiar din Romania si care arata unde pot duce exploatarile miniere inconstiente. Care sunt riscurile si costurile pe termen lung. Studiul, realizat de Facultatea de Protectia Mediului a Universitatii ”Babes-Bolyai” din Cluj, arata ca in zona fostei exploatari de uraniu din Baita (judetul Bihor) situatia este catastrofala. In ultimii 15 ani, 25% din decesele de la Baita au fost provocate de cancerul pulmonar, din cauza expunerii la radon (expunere generata de exploatarea uraniului). Studiul arata cu certitudine ca sanatatea locuitorilor din zona a fost afectata, ca populatia este expusa mereu radiatiilor, rata de mortalitate este crescuta, iar speranta de viata scazuta. Mai mult, toate satele si oraselele aparute in jurul minei de uraniu sunt in pericol. In orasul Stei, in care traiesc peste 3.000 de familii, radiatiile cu radon sunt de zece ori peste limita admisa de ONU, iar cancerul la plamani este de doua ori mai des intalnit decat media nationala. Si in acest caz, autoritatile si Compania Nationala a Uraniului solicita alte studii, pentru a trece la o masura radicala: stramutarea localnicilor (dincolo de costuri, fiind ultima masura care se mai poate lua in acest caz).

***

Desigur, fiecare exemplu in parte (din cele prezentate mai sus) are propriul specific, cu similitudini mai mari sau mai mici cu proiectul RMGC pentru Rosia Montana (decaparea muntilor – in cazul Apalasilor, folosirea cianurilor – Waihi, Guatemala). Un lucru este insa comun pentru toate acestea: in 2011 NU mai poate fi inceput un proiect minier fara studii de impact reale asupra populatiei si mediului. Fara estimari reale ale riscurilor si ale costurilor ulterioare (cele sociale, de sanatate, de mediu, pe termen scurt, mediu si lung). Iar aceste studii nu pot fi inlocuite de povesti frumos colorate in power-point ori despre pastravii de crescatorie din desertul Nevada.

***

P.S.:  O ultima stire din domeniu vine din Peru (via AFP). La sfarsitul saptamanii trecute, in urma numeroaselor proteste ale localnicilor, Guvernul a decis suspendarea unui proiect minier de exploatare a aurului si argintului cu cianuri, dezvoltat de o firma canadiana. Protestele au fost generate de riscul contaminarii apei potabile si freatice, destinate agriculturii, zootehniei si pescuitului. Din pacate, decizia Guvernului peruan a fost luata doar dupa ce confruntarile dintre fortele de ordine si protestatari s-au soldat cu morti si raniti. Anul trecut, in El Salvador un alt asemenea proiect propus de o companie canadiana a fost stopat tot dupa ce o parte din opozanti au fost ucisi.

Trebuie sa moara si in Romania cineva?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *