Sub presiunea Directivei Europene „Habitat”, practicarea turismului in Parcul Natural Bucegi, reglementata prin hotarare de Guvern

Sub presiunea Directivei Europene "Habitat", practicarea turismului in Parcul Natural Bucegi, reglementata prin hotarare de Guvern
Sub presiunea Directivei Europene "Habitat", practicarea turismului in Parcul Natural Bucegi, reglementata prin hotarare de Guvern
Sub presiunea Directivei Europene "Habitat", practicarea turismului in Parcul Natural Bucegi, reglementata prin hotarare de Guvern

Declarat sit natural de importanta comunitara, Parcul Natural Bucegi va beneficia, incepand de anul viitor, de un statut special, pentru protejarea solului, a faunei si a florei de pe intreaga sa suprafata, care se intinde in judetele Prahova, Dambovita si, partial, in Brasov.
Sub imboldul legislatiei europene, Ministerul Mediului si Padurilor a intocmit un plan de protejare a ariilor din zona parcului Bucegilor, pentru a se putea imbina fara urmari negative conservarea peisajului si turismul de recreere. In nota de fundamentare a hotararii de guvern pentru aprobarea Planului de Management al Parcului Natural Bucegi, se arata ca „dupa 1990, conditiile economice au determinat o schimbare de atitudine a detinatorilor sau a utilizatorilor de terenuri (ecosisteme aflate in regim natural si seminatural de functionare), presiunea asupra resurselor naturale crescand semnificativ. In conditiile economice actuale si ca urmare a actiunilor de promovare a turismului este foarte probabil ca presiunile generate de activitatea turistica sa creasca, periclitand una dintre caracteristicile de baza ale Parcului Natural Bucegi, respectiv aspectul natural, salbatic, precum si diversitatea specifica, genetica si ecosistemica. Vecinatatea statiunilor balneoclimaterice, apropierea de zone puternic populate – Bucuresti (peste 2 milioane de locuitori), Ploiesti, Brasov, Targoviste, facilitatile create pentru patrunderea in parc, drumurile amenajate, hotelurile si cabanele alpine au atras un numar foarte mare de turisti (cel mai mare din Carpatii Romanesti), supunand ecosistemele la puternice presiuni cu mult peste nivelul optim al capacitatii lor de suport. Formarea constiintei publice in asa masura incat sa devina baza unui raspuns eficient in problemele mediului necesita o munca sustinuta continua care alaturi de antrenarea unor cunoscatori ai problemelor si mijloace materiale considerabile mai necesita existenta unui cadru organizat, a unor reguli determinate, doar astfel activitatea putandu-se desfasura in conditii optime si cu rezultate maxime”. Pentru a reglementa oficial modul in care se actioneaza, atat din punct de vedere economic, cat si social sau turistic, in zonele celor trei judete – Prahova, Dambovita si Brasov – Planul de Management al Parcului Natural Bucegi constituie documentul prin care se realizeaza gospodarirea unitara si integrala a ariei naturale protejate. In acest plan se regaseste sintetizata informatia existenta la data intocmirii acestuia, se stabilesc domeniile majore si obiectivele de management, precum si un plan de actiune pe urmatorii cinci ani. Printre masurile care se vor lua in anii urmatori, sunt vizate reinventarierea speciilor de flora si fauna, in scopul conservarii acestora, precum si sprijinirea comunitatilor locale pentru pastrarea specificului zonelor apartinand Parcului Natural Bucegi.
In cadrul acestei arii protejate exista un numar de 14 rezervatii naturale, din care trei pe teritoriul judetului Prahova: Locul Fosilifer Plaiul Hotilor (care se intinde pe sase hectare), Abruptul Prahovean Bucegi (cu cea mai mare intindere din cadrul Parcului Natural Bucegi – 3.478 de hectare) si Muntii Coltii lui Barbes (cu o suprafata de 1.513 hectare).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *