Media micsorarii ghetarilor a crescut de la 30 de centimetrii intre anii 1980-1999, la 1,5 metri in 2006, conform programului Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator.
Unele dintre cele mai mari pierderi s-au inregistrat in zona Alpilor si Pirineilor, in Europa. Expertii au decis sa ia masuri urgente in aceasta privinta, dat fiind faptul ca acest dezghet este privit ca un important indicator al unor viitoare schimbari climatice Estimarile pe 2006 arata o micsorare cu 1, 4 metri a echivalentului in apa, in comparatie cu jumatate de metru, in 2005.
Achim Steiner, secretar adjunct general al Natiunilor Unite si director executiv al programului de mediu afirma: „Milioane, daca nu miliarde de personae depind direct sau indirect de aceste surse naturale de depozitare a apei pentru agricultura, industrie, generare de curent electric; in anumite perioade ale anului.
Exista multe schimbari in ceea ce priveste mediul.Problema ghetarilor aste probabil cea mai „zgomotoasa” si este absolut esential sa se ia atitudine in fata acesteia”
Testul cu turnesol
Tot el afirma ca se iau actiuni in aceasta privinta si este evidentiat faptul ca, in domeniul economiei”verzi” se investesc tot mai multi bani in surse de energe alternative
Domnul Steiner continua: „Rezultatul testului-turnesol va fi facut public la sfarsitul anului 2009, in cadrul meetingului din Copenhaga.
„Aici, guvernele vor trebui sa cada de acord asupra reducerii emisiilor si a adaptarii unui program focalizat pe aceasta problema.Altfel,asemeni ghetarilor,oportunitate noastra de a face ceva in aceasta privinta, va disparea.
Doctorul Ian Wills, de la Institutul de cercetare Scott Polar afirma:”Nu este prea tarziu pentru a opri aceasta micsorare a bucatilor de gheata, insa trebuie luate actiuni immediate”
Rezultatele au fost redate de Serviciul Mondial de Minitorizare a Ghetarilor, finantat de UNEP.Subtierea si micsorarea este calculate sub forma „echivalentului in apa”
Ghetarii de-a lungul a uni sir de 9 zone muntoase au fost analizati.
Doctorul Wilfried Haeberli, director al acestui serviciu, afirma:”Ultimele cercetari evidentieaza accelerarea unui fenomen ce nu pare a inceta in viitorul apropiat”
Se continua astfel fenomenul de accelerare a dezghetarii ghetarilor din ultmele doua decenii si jumatate si cumuleaza totalul pierderilor, din 1980, a mai mult de 10,5 metri de echivalent in apa.
In perioada 1980-1999, rata medie a pierderilor a fost de 0,3 metri pe an.De la inceputul noului mileniu, aceasta rata a crescut la aproape jumatate de metro pe an.
Recordul anual al pierderilor din ultimele doua decade – 0,7 metri in 1998- a crescut de trei ori in ultimii sase ani(2003, 2004 si 2005)
In medie, un metru de echivalent in apa corespunde cu 1,1 metri in grosimea ghetii.Aceasta ne sugereaza ca in 2006 grosimea ghetii se va reduce cu 1,5 metri, iar din 1980 grosimea ghetarilor s-a redus cu peste 11,5 metri.
Per ansamblu, studiul contine date despre aproximativ 100 de ghetari, acestea aratand un dezghet masiv in zona Europei, in tari ca
Austria, Norvegia, Suedia, Italia, Spania si Elvetia.
Ghetarul Breidalblikkbrea din Norvegia a inregistrat o subtiere cu 3,1 metri, reprezentand astfel una dintre cele mai mari reduceri a masei, pe plan mondial
Sursa: BBC
