Nu de mult am avut ocazia sa discut cu anumite persoane care lucreaza in domeniul comertului cu produse alimetare, in special carne de pasare. Am constat cu stupoare cat de barbari suntem. Intr-o economie de piata in care capitalul este cel care ne conduce viata de zi cu zi, am uitat sa fim oameni.
Sacrificam aproape zilnic animale pentru comert. In timp ce altii fac bani, noi tot murim de foame, iar animalele sufera ingrozitor. Pentru ca, fie carnea care se distribuie magazinelor alimentare este prea scumpa pentru a fi cumparata in cantitatiile in care se produce, fie cei care au o oarecare posibilitate de cumparare, nu pot acopera puterea de cumparare raportata la volumul de productie.
Supermarketurile comanda in cantitati mari carne, nu reusesc sa vanda in totalitate ceea ce au comandat, marfa expira pe raft pentru ca oamenii nu isi permit sa cumpere in cantitati mari, avand in vedere si criza economica, iar carnea ramasa se arunca doar pentru a nu scadea pretul de vanzare. Si uite asa, in fiecare zi ca se sacrifica sute de animale doar pentru a fi aruncate. Intr-o societate bazata pe economie si o ignoranta acuta din partea consumatorilor animalele sunt ucise cu brutalitate inutil, doar pentru a fi aruncate la groapa de gunoi.
Magazinele, supermarketurile, hipermarketurile, arunca lunar tone de carne in conditiile in care exista oameni care nu ajung sa isi stapaneasca foamea. In acest dezechilibru trofic suferim si noi si animalele. Nimeni nu ia atitudine in aceasta privinta si cei care totusi o fac nu sunt luati in seama.
Ca un final amar, am pus aceasta problema unei persoane la un moment dat, iar explicatia pe care am primit-o a fost urmatoarea: ” inchipuie-ti ca ai un teren pe care cultivi porumb, si iei cateva bucati pe care le consumi ca si porumb fiert, crezi ca afecteaza recolta finala?”
Raspunsul meu a fost urmatorul: ” Intradevar nu afecteaza, dar daca sunt 100 de oameni care gandesc la fel ca si tine, atunci jumatate din recolta e afectata!”
