Suntem sau nu mai destepti decat stramosii nostri?

0
103
Suntem sau nu mai destepti decat stramosii nostri?
Suntem sau nu mai destepti decat stramosii nostri?

Intrebarea referitoare la cat de destepti suntem comporativ cu stramosii nostri din secolele trecute primeste raspunsuri diverse si reprezinta o chestiune controversata. In timp ce unii sunt de parere ca IQ-ul nostru este in mod evident mai ridicat decat al celor din trecut, alti specialisti sugereaza intocmai contrariul.

Potrivit unor noi studii, cei din epoca victoriana sunt considerati cei mai destepti oameni, iar in prezent potentialul genetic care ne ofera inteligenta se afla in declin. Concluziile nu sunt inca destul de clare deoarece nu se stie in ce maniera noile masuratori pot arata cu exactitate nivelul de inteligenta al oamenilor.

De exemplu, o persoana, considerata desteapta, din savana africana se dovedeste a fi inutila in cadrul unui centru financiar din Hong Kong. „Nu este vorba pur si simplu de cresterea sau de scaderea inteligentei. Aspectele inteligentei se pot schimba in diferite moduri“, a declarat Michael Woodley, un psiholog de la Universitatea Umea din Suedia, cel care a condus noile cercetari din domeniu. Suntem mai destepti decat bunicii nostri? De la ultimele inventii tehnologice la cele mai riscante transplanturi de inima, exista in prezent multiple dovezi care sa ateste progresul omenirii. Efectul Flynn, numit asa dupa cercetatorul James Flynn, un profesor emerit de la Universitatea Otago din Noua Zeelanda, reprezinta o alta dovada a inteligentei oamenilor.

Potrivit studiilor realizate de Flynn si colegii sai, noile generatii au obtinut punctaje mai mari la testele de inteligenta. Cresterile variaza in functie de zona geografica, iar rezultatele indica o crestere cu trei puncte in fiecare deceniu. Flynn si alti cercetatori sunt de parere ca marirea coeficientului de inteligenta reflecta imbunatatirea mediilor moderne. IQ este pe de o parte ereditar, dar poate fi infleuntat si de mediul de dezvoltare al individiului. Daca unui copil ii punem la dispozitie mai multe oportunitati, spre exemplu scoala si nutritia adecvata, sansele ca acest sa aiba un coefiecient de intelgenta ridicat sunt mai mari. „Gandirea moderna a schimbat modul in care oamenii abordeaza raspunsurile testelor de inteligenta“, a explicat Woodley. Daca in secolul XIX un om era intrebat care este legatura intre un caine si un iepure, raspunsul tipic ar fi fost „cainele vaneaza iepurele“. In ziua de astazi persoanele au o gadire mai abstracta, iar omul modern ar raspunde ca „atat cainele cat si iepurele sunt mamifere“.

Oamenii, stupizi? Chiar daca efectul Flynn indica scoruri ametitoare inregistrate la testele de IQ, alti cercetatori au o cu totul alta teorie. Conform studiilor efectuate in 2012, de la Universitatea Stanford, oamenii nu devin mai destepti. Gerald Crabtree, conducatorul cercetarilor, sugereaza ca intelgenta umana atinge punctul culminant intre 2.000 si 6.000 de ani. Crabtree se bazeaza pe genetica in afirmatiile sale. Estimativ, intre 2.000 si 5.000 de gene controleaza inteligenta umana. Mutatiile genetice se produc, iar specialistul a calculat ca in ultimii 3.000 de ani, intreaga omenire a suferit cel putin doua mutatii daunatoare pentru genele care ajuta intelectul.

Potrivit calculelor lui Crabtree inteligenta este mult mai fragila decat pare. O alta teorie sustine ca, in general, capacitatea genetica umana a intelgentei este in declin din cauza unui fenomen numit imperechere digenica. De la mijlocul anilor 1800, IQ-ul si reproducerea au fost corelate negativ. Altfel spus, oamenii inteligenti aveau mai putini copii, de aceea se presupune ca IQ-ul ar fi in scadere. Intelegerea paradoxului inteligentei Pentru a ne putea masura inteligenta este necesar sa analizam viteza stimulilor de reactie. „Timpul de reactie reprezinta abilitatea de a te angaja in procelsele cognitive elementare“, a spus Woodley. In anii 1800, omul de stiinta Sir Francis Galton a masurat viteza de reactie a femeilor si a barbatilor. Rezultatele au aratat ca media inregistratia in randul barbatilor este de 183 milisecunde, iar la femei de 187. Pe parcursul anilor au mai fost efectuate 12 teste pana in 1941, iar valoarea vitezei a fost de 250, respectiv 277 de milisecunde.

Desi cu ajutorul educatiei si a conditiilor bune, IQ-ul este in crestere, Woodley este de parere ca oamenii nu mai dispun de aceeasi capacitate in ceea ce priveste inteligenta. „Analogia curenta se refera la faptul ca semintele de calitate inferioara se dezvolta cu ingrasaminte de calitate superioara“, a explicat omul de stiinta care crede ca noile tehnologii, cu toate echipamentele de ultima generatie, mascheaza declinul intelectului uman. Cat de destepti suntem pana la urma? Studiind ultimii 100 de ani ai omeniri constatam ca exista legaturi intre genetica si coeficientul de inteligenta, dar „sunt necesare mai multe dovezi pentru a explica un asemnea fapt“, a marturisit Theodore Nettelbeck, un psiholog care cerceteaza inteligenta oamenilor. „O persoana considerata proasta poate avea aceeasi viteza de reactie la stimuli cu cea a unei persoane stralucite. Diferenta este ca o persoana a carei intelect nu este de laudat nu poate se poate concentra pe durata unui test de IQ, iar rezultatele pot fi diferite“, a declarat Fynn pentru publicatia „Live Science“ O serie de alti factori influenteaza rezultatele, dupa cum s-a petrecut si in cazul experimentului care a demonstrat cum copii din Hong Kong sunt ma destepti decat cei din Marea Britanie. Se poate presupune de asemenea, ca micutii chinezi sunt mai doritori sa isi asume anumite riscuri.

„Aparent, noi nu am explorat in totalitate limitele genelor noastre“, a conchis Flynn.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here