Tarile Romanesti, intemeiate la partide de vanatoare

9 Dec 2007 Comenteaza pe Forum Trimite prin Email

Istoria Romaniei, tara formata in 1859 prin unirea Principatului Moldovei si Tarii Romanesti, a inceput, practic, la vanatoare, prin doua “descalecari”. Sunt putine zonele istorice sau tarile care au legende de intemeiere la fel de frumoase ca cele ale Moldovei si Tarii Romanesti.

Traditia povesteste despre “descalecatul lui Dragos” de la 1359, moment care avea sa marcheze intemeierea Moldovei istorice, teritoriu ce a cuprins inclusiv Basarabia si intreaga Bucovina.

Astfel, conform cronicarilor vremii, printre care Grigore Ureche sau domnitorul- carturar Dimitrie Cantemir, cativa vanatori condusi de voievodul Dragos au decis (“in zilele lui Laslau, craiul unguresc…”) sa se stabileasca pe meleagurile binecuvantate ale Moldovei, dupa ce sosisera aici, la vanatoare de zimbri, tocmai din Tara Maramuresului.

Tara si-a luat numele de la raul Moldova, botezat dupa numele catelusei Molda, cainele de vanatoare al lui Dragos. De asemenea, cronicarul Miron Costin descrie infiintarea Tarii Romanesti, pusa pe seama “descalecarii” lui Negru Voda, un voievod a carei existenta reala este subiect de controverse si care ar fi pornit sa captureze un vultur legendar pe plaiurile Muscelului. Potrivit legendei, Negru Voda ar fi trecut Carpatii din Fagaras, la 1290, si s-a stabilit la Curtea de Arges sau Campulung.

Cainele, cel mai scump prieten

Cainele este foarte important pentru pregatirea unei expeditii vanatoresti, cunoscut fiind faptul ca, in numeroase randuri, prezenta sa a salvat vieti omenesti. “Un caine de vanatoare ajunge “profesor”, cum ii spunem noi, in ani buni si pierderea sa inseamna foarte mult”, spune vanatorul pasionat, Dan Serbanescu.

Vanatorii folosesc pentru drumurile lor in padure numeroase rase de caini de vanatoare: prepelicari – “experti” in cautarea si gasirea vanatului mic (Brac german, Pointer), scotocitori – care nu semnaleaza vanatul gasit, dar il starnesc latrand si cautand la distante nu foarte mari de stapan (Cocker, Spinger, Clumber, Sussex), aportori – care aduc vanatul mic impuscat (Labrador, Golden Retriever), gonitori – care urmaresc vanatul mare ranit (Hannoveran, Bloodhound), hartuitori (Teckel, Fof, Airedale, Jagd Terrier) si ogari (Greyhound, Barzoi).

Pretul unui caine variaza intre 50 si 500 de euro: un pui de Brac german, de exemplu, costa in jur de 250 de euro, unul de Pointer englez este 200 de euro, in timp ce un catel Pointer de noua luni, cu carnet de sanatate, ajunge la 500 de euro.

Apoi, un Labrador mic se vinde cu preturi incepand de la 150 de euro, un pui de cocker spaniel se cumpara cu preturi intre 150 si 200, un Bloodhound, din grupul ogarilor, adus din Ungaria poate sa ajunga la 500 de euro, un teckel porneste pe piata de la 150 de euro, iar un ogar Greyhound, dus deja la vanatoare, poate fi luat cu 100-250 de euro.

“Distractie sau manifestare de putere”

Neculai Selaru, presedintele executiv al AGVPS, crede ca principiul echilibrului ecologic prin vanatoare ar trebui mai degraba aplicat invers, atat timp cat in Romania sunt vreo 22 milioane de oameni si cateva mii de mistreti. “Asa trebuie privit in evaluarea impactului vanatorii. Acest sport avea o functie economica pentru societate. Nu stiu ce functie ar mai putea indeplini acum.

Nu stiu exact cate specii au disparut din cauza vanatorii, insa nu cred ca le-am putea tine numarul. Cati vanatori romani au o constiinta ecologica sau ganduri pasnice de protectie a mediului? Pentru marea majoritate este o distractie sau o manifestare a dorintei de a se simti puternici.”

Ritualurile “de initiere” ale vanatorilor

Magia vanatorii implica, desigur, si unele ritualuri de mare vechime, specifice breslei vanatoresti. Adevaratii vanatori trebuie sa cunoasca si sa respecte cu sfintenie legile scrise si nescrise ale tainelor vanatorii, transmise din generatie in generatie. Astfel, la vanatoarea de mistreti nu se trage niciodata in scroafa conducatoare, ci se cauta vierii aflati in card.

Apoi, in general, nu sunt vanate animalele care dorm sau femelele. Ritualul ulterior doborarii vanatului cuprinde, de altfel, o solicitare de iertare adresata animalului impuscat, iar in unele cazuri, se ingenuncheaza. Maestrul de vanatoare, seful de grup sau paznicul inmoaie in sange o crenguta de copac si o inmaneaza vanatorului, ca un semn de recunoastere. Nu se incaleca vanatul si nu se pune piciorul pe el, pentru ca nu poti triumfa asupra unui cadavru.

Ca si in alte bresle (cum ar fi cele ale marinarilor sau pilotilor de nave), exista si pentru vanatorii novici un “botez” care marcheaza acceptarea lor in aceasta tagma. “Botezul” se face cu o nuia elastica si niciodata foarte bland, pentru ca momentul sa ramana bine intiparit in constiinta “initiatului”.

Cu acest prilej, i se aminteste vanatorului incepator ca “un foc de arma gresit doare cu mult mai mult decat o nuia primita”, motiv pentru care, “decat sa traga prost, mai bine se lasa de vanatoare”. Apoi, in numele zeitei vanatorii, Diana, candidatul la statutul de vanator este botezat prin trei lovituri consecutive, la spate, moment in care se trag si focuri de arma in aer. “Nasul” ceremoniei este ales chiar de vanatorul incepator.

Duckadam, vanator cu acte din “86

Fostul mare portar al Stelei, castigator al CCE, pe 7 mai 1986, e pasionat de pescuit si vanatoare. “Sunt membru al Asociatiei de Vanatori din 1986. Mai multi prieteni imi tot spuneau ca am vanat Cupa Campionilor Europeni, asa ca am decis sa ma fac vanator, mai ales dupa accidentul care m-a obligat sa ma las de fotbal. Am urmat niste cursuri, apoi am dat un examen.

Acum mai am doua arme, una fiind un Winchester, ca a lui John Wayne (rade). Pe unul din peretii casei mele din Semlac, ma mandresc cu un trofeu important, un cap de mistret, primul trofeu important din activitatea mea de vanator. In ultimii doi ani, m-am dus mai rar, pentru ca a devenit un sport prea costisitor (cotizatia e de peste 10 milioane, cartuse scumpe)”, ne-a spus Duckadam. (Mugurel Dumitru)

Cati vanatori romani au o con-stiinta ecologica sau ganduri pasnice de protectie a mediului?
Neculai Selaru,
presedinte executiv AGVPS

O pasiune costisitoare

Un costum vanatoresc bun poate costa intre 250 si 350 de lei, iar un costum din material special (goretex) ajunge la 1.200-1.500 de lei. Urmeaza apoi “accesoriile”: palaria de fetru (170 lei), costum vanatoresc pentru bal (1.200 lei), cravata vanatoreasca (200 lei), bocanci (500-600 lei), tolba de piele (400 lei), geanta de munitii (400 lei), cutitul de vanatoare (200-350 lei), toporisca (400-550 lei), binoclu (intre 550 lei si 935 lei), cutia de arma cu cifru (350 lei), cartusiera din piele (150-360 lei), toc de arma fara luneta (715 lei) si luneta (150-850 lei). Apoi, o arma de precizie poate sa ajunga la suma de 2.000 de euro, la pret adaugandu-se circa 2.500-3.000 de euro pentru o luneta performanta. Pentru pretentiosi, vanatorul Dan Serbanescu recomanda marcile germane “Blaser” si “Mauser”, foarte apreciate la ora actuala. Produsele acestor firme costa intre 5.000 si 10.000 de euro, dar pot sa aiba si preturi mult mai piperate.

Sursa: Adevarul

Urmareste EcoMagazin.ro pe FaceBook

Pentru mai multe informatii basarabia, controverse, costum, cupa, labrador, lovituri, ogar, ogari, pasiune, scroafa, sport, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.