Unii cercetatori considera metodele de inginerie genetica parte integranta a biotehnologiilor.
Termenul generic „Organisme modificate genetic” este utilizat pentru a desemna plante, animale sau microorganisme care au ADN introdus in celule prin alte mijloace decat conjugarea bacteriana naturala sau fecundarea naturala. Modificarea genetica a fost posibila o data cu elucidarea structurii ADN-ului.
Watson si Crick sunt cei care au evidentiat structura de dublu helix a moleculei de ADN in 1953. Studii ulterioare au elucidat modul cum ADN-ul este replicat la fiecare diviziune celulara. Fundamentala a fost si descoperirea faptului ca ADN-ul este codul universal folosit de toate vietuitoarele si ca functiile centrale ale tuturor organismelor sunt similare in toate organismele vii (replicarea ADN si ARN, sinteza proteinelor, metabolismul energetic etc).
Modificarea genetica s-a bazat pe constatarea unei varietati genetice naturale, pe care s-a bazat in fond evolutia speciilor prin cale naturala, fiind folosita de om inainte de a fi inteleasa prin selectionarea unor varietati/rase de plante/animale si microorganisme, pentru a raspunde mai bine nevoilor omului.
Utilizata initial pentru cresterea unui metabolit produs de un anumit organism (de obicei o proteina, dar nu neaparat), ori pentru a determina un organism care in mod normal nu produce un anumit metabolit sa il produca sau pentru a bloca sinteza unui metabolit de catre un anumit organism, modificarea genetica a avut o evolutie spectaculoasa in ultimii ani.
Primele produse obtinute prin modificare genetica au fost tomatele FlavSavr, produse in Marea Britanie, care s-a bazat pe blocarea biosintezei enzimelor implicate in procesul de degradare (poligalactorunaze). Tomatele obtinute erau mai scumpe decat cele obtinute traditional, iar gradul lor de prospetime il depasea cu multe saptamani pe al acestora.
O alta aplicatie, de data aceasta in SUA, a fost cresterea rezistentei plantei la imbolnavire, prin crearea unui nou soi de dovleac comestibil, rezistent la doi virusuri de tip mozaic.
Ulterior au aparut plantele oleaginoase, cum este rapita, cu un continut ridicat de acizi grasi n-3, extrem de utili in nutritia sanatoasa, dar care era extrem de toxica pana la modificarea genetica, datorita continutului bogat de acid erucic.
MOTIVE PENTRU MODIFICARE
Au urmat soia rezistenta la erbicid, ca urmare a introducerii genei care controleaza biosinteza unei enzime, semintele de bumbac, rezistente la atacul unor insecte, porumbul, iar lista continua.
Un alt grup de aplicatii consta in utilizarea manipularii genetice in vederea ameliorarii indicilor calitativi si/sau a procesabilitatii materiilor prime vegetale. Un exemplu concludent a fost obtinerea unui soi de cartofi cu un continut mai mare de amidon, cu consecinte in reducerea absorbtiei de ulei in timpul prajirii, cu efecte atat economice, cat si nutritionale.
Intr-un raport publicat in prestigioasa publicatie Journal of Food Science de catre Institutul pentru Stiintele Vietii din Washington DC (ILSI), sunt facute publice progresele obtinute prin utilizarea modificarii genetice facand o evaluare nutritionala si de inocuitate a noilor produse.
Raportul releva ca preocuparile cercetatorilor in modificarea genetica s-au focalizat pe obtinerea unor alimente folosite atat in nutritia umana, cat si in furajarea animalelor cu proprietati nutritionale deosebite, care vor preveni malnutritia la populatiile mari consumatoare de aceste alimente, si care pe de alta parte vor acoperi nevoile alimentare ale populatiei globului in continua crestere.
Astfel, raportul evidentiaza progresele realizate in obtinerea unui nou tip de porumb, cu doi embrioni, Double Embrio Maize, care va furniza un continut mai ridicat de proteine si de uleiuri, extrem de utile in nutritia umana, dar si a porumbului Lyzine Maize – imbogatit cu lizina, un aminoacid esential deficitar in porumb, destinat furajarii animalelor nonruminante, care vor avea un continut de lizina in carne mai mare decat prin furajare cu cereale obisnuite.
IMBUNATATIRI
De asemenea, Golden Rice 2 este un orez imbogatit cu caroten pentru prevenirea deficientei de vitamina A la populatiile mari consumatoare de orez. Un alt aliment nou proiectat este cartoful dulce, obtinut in varianta imbogatit in -caroten, pentru prevenirea deficientei de vitamina A, dar si in varianta imbogatit in proteine, pentru a reduce malnutritia proteinoenergetica in randul populatiei mari consumatoare de cartof dulce. Dincolo de aspectele sale extrem de controversate, modificarea genetica mai are inca multe de oferit omenirii, iar cei care studiaza aspectele legate de inocuitatea alimentelor modificate genetic sunt in permanenta alerta.
Sursa: Jurnalul National
