Terenurile afectate de minerit, lasate de izbeliste

    Autoritatile din Gorj incearca sa reintroduca in circuitul agricol si forestier 16.800 de hectare de teren afectat de exploatarile miniere, dar care in prezent este liber de sarcini, fronturile de lucru fiind inchise.
    minerit
    Mii de hectare de teren peste care au trecut excavatoarele carierelor de carbune din Gorj sunt lasate de izbeliste si nu au fost inca redate circuitului agricol. Situatia afecteaza 22 de localitati din judet si, pe langa faptul ca se limiteaza terenurile care ar putea fi cultivate, suprafetele neamenajate corespunzator pot reprezenta un pericol din punct de vedere al situatiilor de urgenta. Potrivit datelor detinute de autoritatile locale, Gorjul se afla printre judetele cele mai afectate de exploatarile miniere.
    In perioada 1952-2006, unitatile miniere au desfasurat activitati pe o suprafata de peste 19.140 de hectare de teren, la care se adauga peste 3.000 de hectare neevidentiate in registrele agricole. Mari suprafete de teren au fost scoase din circuitul economic, iar capacitatea de productie a pamanturilor invecinate cu exploatarile de carbune a fost diminuata prin schimbarea geografiei zonelor afectate si, in principal, prin modificarea cursurilor de apa. Haldele de steril au blocat drumuri, dar, de foarte multe ori, au ajuns sa colmateze albii de rauri pe suprafete intinse.

    Lucrari abandonate

    In urma inventarierii terenurilor, a gospodariilor si a infrastructurii afectate de excavatiile miniere, cele 22 de primarii, impreuna cu reprezentanti ai consiliului judetean, au stabilit ca din cele 19.140 de hectare ocupate de minerit, peste 76% reprezinta teren agricol, iar diferenta – teren silvic. De asemenea, in perioada 2003-2008, aproximativ 16.800 de hectare de teren au fost declarate libere de sarcini, putand sa fie redate circuitului agricol.
    In aceasta perioada, doar 863 de hectare au beneficiat de lucrari specifice pentru a putea fi cultivate. Potrivit unei analize a Consiliului Judetean Gorj, reconstructia ecologica a terenurilor reintrate in circuitul agricol s-a facut incomplet, fara recultivarea biologica. Pe alte suprafete, cum ar fi cele din zona carierelor Lupoaia 1 si Rosiuta 2, lucrarile incepute in 2003 au fost abandonate in 2008, in diferite stadii de executie, fapt ce a condus la formarea de lacuri de acumulare, din care se scurge apa pe intreaga suprafata ecologizata.

    Vor solicita bani de la guvern

    Conducerea Consiliului Judetean Gorj va intocmi un raport cu situatia existenta si o nota de fundamentare pentru a solicita guvernului fonduri pentru continuarea lucrarilor de ecologizare si introducere a celor peste 16.000 de hectare de teren in circuitul agricol. Documentele respective vor fi transmise Ministerului Mediului, Ministerului Economiei, precum si Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.
    De asemenea, conducerea consiliului judetean va propune infiintarea unui organism care sa ia in administrare terenurile ce trebuie redate agriculturii sau impadurite.
    „Aceste lucrari nu se pot face peste noapte. Ecologizarea presupune parcurgerea a doua etape obligatorii care dureaza patru-cinci ani. Daca nu sunt realizate cum trebuie, riscam ca in viitorul apropiat sa ne confruntam cu fenomene nedorite, cum ar fi alunecarile de teren, sau ca pamantul sa devina nefertil. Am discutat deja cu ministrul agriculturii despre terenurile care trebuie sa reintre in circuitul agricol si a recunoscut ca problema acestora nu s-a mai pus inainte de 1989. Vom face o nota de fundamentare si o vom trimite celor trei ministere. Vom propune si infiintarea unei structuri a statului care sa gestioneze aceasta problema”, a declarat Ion Calinoiu, seful Consiliului Judetean Gorj.

    Receptii neefectuate

    Carierele miniere nu au afectat numai pamanturile oamenilor, ci si gospodarii. In total, din cele 22 de comune au fost stramutate 1.350 de gospodarii. Multe dintre noile locuinte, scoli, dispensare, drumuri, alimentari cu apa nu au receptiile efectuate si nu au fost preluate inca de comunitatile locale. Din acest motiv, primariile din zonele respective nu pot incasa impozite pe cladiri. „Au fost identificate lucrari de modernizari de drumuri, alimentari cu apa si energie electrica, scoli, dispensare, statii de epurare, pe raza localitatilor Rovinari, Urdari, Balteni, Albeni, Rosia de Amaradia si Samarinesti, efectuate de unitatile miniere. Voi avea o intalnire cu toti directorii de exploatari miniere pentru a realiza un grafic cu predarea mai rapida a bunurilor respective. De asemenea, dorim ca Statiunea Sacelu, aflata in administrarea SNLO, sa fie inclusa in circuitul turistic al judetului. Interesul SNLO este sa mearga excavatoarele, nu sa faca turism. Trebuie sa ne implicam, sa transformam Sacelu intr-o statiune de genul celor din Valcea”, a precizat Ion Calinoiu.

    Sursa: Gazeta de Sud

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *