Vanatoarea ilegala si distrugerea habitatului natural au exterminat trei specii si au redus cu peste 96,5% populatia de feline „dungate”.
Peste 100.000 de tigri traiau in salbaticie, la inceputul secolului al XX-lea. Astazi insa efectivul lor e sub 3.500 de exemplare. Din cele opt rase existente in secolul trecut, trei deja au disparut definitiv. Reuniti la Stockholm, in cadrul unui seminar, experti de pe mai multe continente si-au manifestat ingrijorarea fata de soarta tigrului din sudul Chinei si a celui de Sumatra, a caror efectiv mondial mai numara, la un loc, doar 500 de capete.
Braconajul, distrugerea habitatului natural si lipsa hranei sunt cauzele care stau la baza disparitiei celor mai mari feline de pe glob. Populatia mondiala de tigri se afla intr-o stare critica, fara precedent, dupa cum avertizeaza expertii de la World Wide Fund for Nature (Fondul Mondial pentru Natura – WWF). Biologul Bivash Pandav, prezent la intrunirea care a avut loc in Suedia la inceputul acestei luni, a estimat ca au mai ramas numai 3.500 de tigri pe suprafata globului, in salbaticie. Cu doar cinci ani in urma, mai existau aproximativ 6.000 de capete.
S-a inregistrat deci un declin general cu 96,5% fata de secolul trecut si cu 60% in ultimii cinci ani. In acest moment, populatia cea mai numeroasa, de 1.400 exemplare, se afla in India.
Cod rosu pentru tigrii de Sumatra
Dar, in ceea ce priveste tigrul din sudul Chinei, reprezentantii WWF au avertizat ca acesta este pe punctul de a disparea definitiv. De asemenea, soarta tigrilor de Sumatra atarna de un fir de ata.
Expertii WWF din Africa, Asia si Europa au insistat asupra pericolului la care este expusa rasa de Sumatra si au cerut guvernului indonezian sa actioneze cat mai repede pentru salvarea acestor animale, inainte de a nu fi prea tarziu.
Din cauza braconajului, in insula indoneziana nu au mai ramas decat aproximativ 500 de tigri, dupa cum se arata intr-un raport al Traffic, retea de supraveghere a comertului cu flora si fauna salbatica la care participa WWF si Uniunea mondiala pentru natura (IUCN).
Populatia de tigri de Sumatra atingea un numar foarte mare de indivizi in secolul al XIX-lea si chiar in perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial. Dar acest tigru indonezian va fi decimat printr-un intens braconaj. Animalele sunt vanate in numar mare pentru pielea, dintii si ghearele lor. Anchetatorii Traffic au descoperit o practica intensa de comercializare a acestor tipuri de produse in 17 din cele 24 de localitati ale Sumatrei si in 20 la suta din cele 453 de magazine pe care ei le-au controlat. In plus, pieile de tigru sunt vandute si in alte tari din Asia.
Pe de alta parte, vanatoarea ilegala este stimulta si de cererea mare de oase si organe de tigru folosite la producerea de medicamente traditionale chinezesti.
Vanatoarea de tigri continua
Pe langa braconajul intensiv, distrugerea habitatului natural prin defrisari masive, dar si vanatoarea animalelor cu care tigrii se hranesc sunt alte cateva cauze care stau la baza declinului. Crescatorii de animale din India, care depind de carnea animalelor pe care le cresc pentru a supravietui, sunt, de asemenea, o amenintare pentru efectivul de tigri.
Indienii taie padurile pe care le transforma in locuri bune de pasunat. Mai mult, sub presiunea cresterii demografice, suprafetele salbatice s-au diminuat in favoarea constructiilor de locuinte. „In cadrul unui conflict intre om si tigru, intotdeauna tigrul va fi cel care pierde”, mentiona Sujoy Banerjee, directorul programului pentru specii al WWF India.
Mai mult decat atat, Bivash Pandav a estimat ca, pana in 2050, daca tendintele actuale continua, peste 90 la suta din suprafetele impadurite ale Indoneziei vor fi disparut din cauza taierilor ilegale, ceea ce va avea consecinte fatale asupra tigrilor a caror supravietuire depinde de existenta padurilor. Biologul Bivash Pandav spunea, in cadrul seminarului din Suedia, ca exista sanse ca aceste feline sa fie salvate datorita capacitatii lor de reproducere.
Adoptarea unor masuri corespunzatoare ar permite efectivului sa creasca, iar raselor amenintate, sa supravietuiasca. „Tigrii au o rezistenta incredibila si sunt reproducatori prolifici. Precum toate felinele, ei se reproduc repede si aduc pe lume un numar mare de pui. Efectivul ar putea atinge 10.000 de exemplare, in numai zece ani, daca totul s-ar petrece asa cum ne-am dori noi”, a spus Pandav.
Dar pentru a ajunge la acest rezultat, este necesara indeplinirea mai multor conditii: habitatul lor sa nu mai fie perturbat, animalele sa nu mai duca lipsa de hrana, iar braconierii sa inceteze acest „razboi” impotriva unor animale care nu le-au facut nimic. Acestea sunt insa conditii greu de indeplinit fara sprijinul sustinut al guvernelor din mai multe tari ale lumii.
Salvarea tigrilor, un test pentru omenire
Tigrii sunt un indicator al sanatatii ecosistemelor, dupa cum sustine Sarah Christie, administratorul programului pentru Societatea zoologica din Londra. „Salvarea tigrilor este un test. Daca vom reusi sa le asiguram supravietuirea, atunci vom putea face fata tuturor provocarilor la care ne supun astazi schimbarile climatice”, a spus aceasta. Mai mult decat atat, specialistii atrag atentia ca, daca aceasta felina a intrat pe lista rosie a animalelor pe cale de disparitie, atunci este clar ca ne confruntam cu un real pericol de extinctie a speciilor pe pamant.
Mai exista doar cinci rase
Astazi mai exista cinci rase de tigru, unele dintre ele confruntandu-se cu un pericol de extinctie fara precedent.
Tigrul bengalez traieste in India, Bangladesh si Nepal. Datorita eforturilor depuse de guvernul indian si de catre reprezentantii oraganizatiei WWF au fost create mai multe rezervatii in cadrul „Operatiunii Tigrul”.
n Tigrul de Indochina este raspandit in Malaysia, Thailanda, Laos, Vietnam si Cambodgia. Efectivul acestei rase s-a diminuat mult in ultimii ani.
In Tigrul de Amur (siberian) atinge cele mai mari dimensiuni dintre toate subspeciile. Se caracterizeaza prin blana lor groasa care ii protejeaza de frigul din regiunile in care traiesc: Rusia, China si Coreea de Nord.
Un recensamant efectuat recent de catre reprezentantii WWF arata ca nu au mai ramas decat vreo 400 de exemplare de tigri siberieni in salbaticie.
Tigrul de Sumatra traieste in insula indoneziana cu acelasi nume, efectivul lor fiind estimat la aproximativ 500 de indivizi.
Tigrul din sudul Chinei a facut in urma cu vreo cativa ani obiectul unei vanatori intensive pentru ca guvernul declarase ca aceste animale erau purtatoare de ciuma. Astazi nu mai exista nici macar 100 de exemplare din aceasta subspecie. Rasele care au disparut definitiv intre anii „40 – „80 sunt tigrul de Bali, de Java si cel persan.
Templul tigrilor, sanctuarul animalelor
Templul tigrilor, situat in vestul Thailandei, adaposteste numeroase animale, printre care si cativa tigri domesticiti. Templul ingrijit de niste calugari budisti a fost fondat in 1994. In 1999, templul a primit primul pui de tigru care fusese gasit de niste tarani de prin partile locului. Cu timpul, sanctuarul a inceput sa primeasca din ce in ce mai multi pui de tigru, ramasi singuri dupa ce mamele lor fusesera ucise de braconieri.
Cu cativa ani in urma, animalele puteau hoinari in voie in perimetrul sanctuarului, dar, odata cu cresterea numarului de turisti care vin mereu sa-i viziteze, ei sunt acum inchisi in custi. Templul tigrilor practica o filozofie de conservare diferita fata de cea practicata in Vest, acolo unde gradinile zoologice si parcurile trebuie sa ofere un mediu cat mai natural animalelor salbatice.
In templu, cel putin inainte ca sanctuarul sa se fi umplut, animalele erau tratate ca niste membri ai familiei. Calugarii sunt adesea criticati pe motiv ca, in felul acesta, tigrii risca sa se domesticeasca. Calugarii le raspund insa tuturor ca aceasta este singura sansa ca tigrul sa nu devina in curand doar o amintire.
Sursa: Adevarul
