Desi controversele legate de oportunitatea promovarii si extinderii unor culturi modificate genetic continua, suprafata cultivata cu plante „OMG” se extinde in Romania. Iar Timisul este in momentul de fata judetul cu cea mai mare suprafata agricola cultivata cu porumb modificat genetic.
780 de hectare de porumb „OMG” in Timis
Dupa o perioada de culturi experimentale, de testari si de recoltari atent monitorizate, Timisul a ajuns in momentul de fata unul dintre judetele unde culturile modificate genetic nu mai sunt o raritate. Astfel, in momentul de fata, conform informatiilor Directiei Judetene Agricole, in judet exista o suprafata de 780 de hectare cultivata cu porumb modificat genetic.„Culturile sunt concentrate in zona Gataia, si in aceste zile va trebui sa supraveghem recoltarea. Porumbul recoltat de pe aceasta suprafata va intra direct in siloz si va fi utilizat pentru hrana animalelor. Niciun fel de cantitati din acest porumb recoltat nu vor fi folosite pentru alimentatie umana. Raportat la aceasta cultura, trebuie spus ca in momentul de fata Timisul este judetul cu cea mai mare suprafata cultivata cu porumb modificat genetic, dupa Timis urmand judetul Calarasi, cu o suprafata mult mai mica”, spune inginerul agronom Viorel Solomie, de la Directia Judeteana Agricola Timis.
Acesta precizeaza ca porumbul recoltat va fi depozitat separat, nu va fi amestecat cu porumbul nemodificat genetic, iar utilizarea sa se va face in conditii strict monitorizate, pe baza de documente de evidenta clare. Acesta afirma ca productia obtinuta de pe aceste suprafete este mai buna decat cea de pe suprafetele care nu sunt modificate genetic. Totusi, „este greu de precizat in momentul de fata ce suprafata va fi cultivata in Timis, anul viitor, cu plante modificate genetic. Vom sti acest lucru abia in primavara anului viitor”.
O suprafata atat de mare cultivata cu porumb genetic a mai existat in Timis, dupa aderare, doar in anul 2008, cand au fost 866 de hectare cultivate cu porumb modificat genetic. Ulterior, in 2009 si 2010, s-a cultivat porumb modificat genetic in scop experimental, cu precadere la Statiunea de Cercetare Agricola Lovrin, iar in 2011 s-a trecut la cultivarea pe o scara mai larga, Timisul avand in acel an o suprafata de 86 de hectare cultivata cu porumb modificat genetic. Anul trecut, in zona Carpinis s-au cultivat sase soiuri de porumb modificat genetic. S-au respectat intocmai normele europene, nu au existat culturi pe o raza de 300 de metri in jurul suprafetei cu porumb modificat genetic. Cultura avea un rol pur experimental, pentru a se vedea cum se comporta respectivele plante pe plan local. Toata productia a fost distrusa, s-au tocat toate plantele si s-a arat peste, plantele distruse urmand sa fie folosite ca ingrasamant. Specialistii Directiei Judetene Agricole sustin ca a existat si un audit al Comisiei Europene legat de culturile „OMG” de anul trecut, de la Carpinis, si, acum doi ani, la Dudestii Vechi, iar rezultatele controlului „au fost favorabile.”
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului a fost notificata inca din 2010 cu privire la introducerea deliberata in mediu, pe perioada 2010 – 2014, a porumbului Bt11xGA21, modificat genetic pentru rezistenta la atacul unor insecte lepidoptere si toleranta la erbicide pe baza de glifosat. In notificarea respectiva se specifica faptul ca testele in camp se pot desfasura pe 13 amplasamente diferite din Romania, intre 2010 si 2014. Testarea acestui soi de porumb se poate efectua in Timis, in cadrul Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Agricola Lovrin si la Carpinis, Grabat, Jimbolia, iar in Arad, la Peregu Mare, Seitin si Nadlac. Potrivit respectivei notificari, se pot cultiva suprafete de pana la 5.000 de metri patrati pe fiecare dintre locatiile selectionate.
Un aspect mai putin cunoscut legat de modificarile genetice este ca in Timis Agentia pentru Protectia Mediului nu a dat doar autorizatii pentru culturi modificate genetic, ci si pentru studii medicale ce includeau terapia genetica. O astfel de autorizatie de introducere deliberata in mediu a fost acordata in 26 noiembrie 2010 pentru un studiu clinic de terapie genetica, autorizatie care a fost valabila pana in 31 martie 2013.
Argumente pro si contra
In ceea ce priveste culturile modificate genetic, argumentele pro si contra s-au succedat in ultimii ani.
Pe lista de argumente pro, primul este pretul. Potrivit fostului ministru al Agriculturii, Valeriu Tabara, alimentele de baza ar putea fi cu pana la 60% mai ieftine daca plantele modificate genetic s-ar putea cultiva cu acceptul Uniunii Europene, iar fara biotehnologie nu va putea fi evitata scumpirea alimentelor, la nivel global: „E vorba de oferirea unor cantitati sporite de alimente. La realizarea productiilor cu aceste biotehnologii, preturile sunt mai mici cu pana la 60%”.
Un alt argument pro este faptul ca aceste plante modificate genetic se cultiva deja pe zeci de ani, in mod intensiv, in mai multe state de pe glob, fara efecte nocive majore. In prezent, zece state au deja peste un milion de hectare de culturi modificate genetic, cea mai puternica prezenta in acest top fiind SUA cu aproximativ 70 de milioane de hectare la nivelul anului 2011. De asemenea, americanii sunt si cei mai ferventi militanti pentru plantele modificate genetic, fiind binecunoscuta controversa pe aceasta tema dintre Washington si Uniunea Europeana, care a fost multa vreme reticenta si de-abia acum pare sa aiba o alta viziune legata de plantele modificate genetic.
Un alt argument pro este legat de faptul ca forme de manipulare genetica se practica de milenii, de cand agricultorii au produs si selectat noi varietati de plante.
Pe de alta parte, se aduc argumente contra legate de efectele pe termen lung ale consumului de alimente modificate genetic. In 2011, asociatia Agent Green a cerut interzicerea importului si cultivarii unui anumit soi de porumb modificat, in urma unui studiu realizat de Universitatile din Rouen si Caen, care aratau ca specia respectiva – cultivata in unele zone si in Romania – prezinta pe animalele testate semne de toxicitate pentru rinichi si ficat, precum si efecte nocive asupra inimii, glandelor suprarenale si splinei.
Un alt argument contra este legat de efectele imprevizibile asupra mediului pe care le poate avea o specie noua. Astfel, potrivit asociatiei Eco Ruralis, multe insecte care se hranesc in mod natural cu daunatorii plantelor de cultura pot muri atunci cand consuma daunatori de pe plante modificate genetic.
Nu cultivam, dar importam soia „OMG”
In ceea ce priveste soia modificata genetic, inainte de integrarea in U.E., Timisul se numara printre judetele unde erau cele mai mari culturi de acest gen. Dupa 2007, odata cu instituirea unor interdictii legate de cultivarea de soia modificata genetic, activistii Greenpeace isi exprimau indoiala ca marii cultivatori de soia din Timis au renuntat in grup la culturile modificate genetic. Greenpeace publica, in 2007 si 2008, o lista a locatiilor suspecte din Romania, unde existau inainte de 2007 culturi de soia modificate genetic si unde se suspecta ca aceste practici ar putea continua in diverse forme. Timisul era prezent pe acea lista cu peste 20 de locatii, multe din jurul Timisoarei, dar si din Sannicolau Mare, Hodoni, Tomnatic, Livezile, Jebel, Becicherecu Mic, Sanpetru, Carpinis, Varias si Banloc.
Inainte de instituirea interdictiei de cultivare de soia modificata genetic, Romania cultiva 300.000 de hectare cu soia, productia ajungand, in anii buni, la peste un milion de tone. Reprezentantii Ministerului Agriculturii sustin insa ca in momentul de fata, in Romania exista un paradox legat de soia modificata genetic: desi s-a instituit interdictia culturilor de soia modificata genetic, Romania face importuri masive de sroturi de soia modificata genetic din afara spatiului comunitar, pe care le foloseste in zootehnie.
Tocmai de aceea, Romania a solicitat, in 2011, Comisiei Europene reluarea cultivarii plantelor modificate genetic. Reprezentantii Ministerului Agriculturii spun ca se utilizeaza termenul speculativ de organism modificat genetic, pentru a se induce o reactie de teama si respingere in randul consumatorilor romani. Aceasta desi se importa masiv soia modificata genetic din zone in care nu exista interdictii de cultivare.
Anul trecut, de exemplu, in spatiul european s-au importat 33 de milioane de tone de faina si srot de soia modificata genetic, importurile fiind facute in principal din Argentina, Brazilia si SUA. Aceste produse din soia sunt considerate un supliment esential pentru hrana animalelor in toate fermele din spatiul comunitar.
In Timis se folosesc anual intre 30.000 si 40.000 de tone de srot de soia de import si probabil ca o buna parte din aceasta cantitate este modificata genetic. In zootehnie, in hrana animalelor se include o proportie de aproximativ 10% soia (majoritatea de import, deci, modificata genetic) pentru a asigura un continut adecvat de proteine, conform informatiilor specialistilor Directiei Judetene Agricole.
