Daca printre previziunile deja indeplinite ale lui Alvin Toffler din „Socul viitorului” (1970) se nu-mara si accelerarea ritmului catastrofelor ecolo gi ce, noile predictii pentru urmatorii 40 de ani, ex primate in recentul studiu „Crearea unei noi civilizatii” (Tof fler Associates, 2010), cu prinde un capitol substantial consacrat mediului, in general, si schimbarilor climatice si consecintelor lor, in special. In consens cu imensa majo ri tate a oa menilor de stiinta, dar in stilu-i propriu, docu men tul formuleaza mai multe a ser tiuni in materie cu valoare de concluzii, dintre care spicuim cateva.
Ri dicarea nivelului apelor va provoca o de plasare masiva a populatiilor de-a lungul coas te lor. Potri vit estimarilor (moderate!) ale ult i mu lui raport, din 2007, al Grupului in ter gu ver na mental pentru schimbari clima tice (IPCC), in 2100 nivelul mari lor si o ceanelor va creste cu cel putin 38 de cm; dupa alte evaluari, aceasta va fi insa intre 1-6 m! Un asemenea feno men ar determina inunda rea a intinse zone de uscat, ince pand cu micile state insulare, care vor dis pa rea de pe harta lu mii, continuand cu del tele marilor fluvii (precum cele ale Ni lului, Mekong-ului si chiar a Dunarii), zo nele de coas ta, sau a altora, precum cea a Olandei. Se apreciaza, ast fel, de exemplu, ca in China vor fi dislocate 73 de milioane de persoa ne, 26 mi lioane in Ban gladesh, 20 in India, 12 mili oane in Egipt… La nivel mondial se vor inregistra peste 800 milioane de refugiati climatici.
Schimbarile climatice vor genera conflicte, din cauza crizelor si tensiunilor provocate de feno-mene precum criza alimentara, pe nu ria de apa de calitate, saracirea resur selor etc.
Topirea calotei glaciare va duce la des co pe riri de noi bogatii petroliere si minerale. Fenomen ob-ser vabil mai ales la nivel arctic, acesta va des chi de pasajul nord-vest si va permite accesul la re-surse le naturale ale zonei, printre care aproa pe 21% din rezervele mondiale de hidrocarburi, care pot deveni accesibile exploatarii in urma torii 30 de ani.
Dezvoltarea formelor alternative de energie va crea „perdanti intr-o lume post-hidrocarburi”, prin-tre care Arabia Saudita, Iran, Irak, alte tari din Golf, dar si Rusia si Venezuela. O concluzie inerenta crizei energetice deja declansate, din perspectiva epuizarii resurselor de petrol si car bu-ne in urmatoarele decenii si imperativului convertirii modelului energetic dominant spre surse regenerabile, nucleare etc. O atare evo lu tie va du ce la o reconfigurare radicala a geo politicii e-ner giei cu consecintele aferente.
…Din ce in ce mai mult oamenii isi vor creste le gumele lor in scopul de a depinde din ce in ce mai putin de marii producatori si distri bui tori. O reactie la riscul alimentar, manifestat in doua ipostaze majore: pe de o parte, pericolele inca necunoscute ale unor noi produse, precum cele modificate genetic, iar pe de alta parte, pe nuria iminenta, determinata deopo tri va de o cerere ce creste exponential si o oferta tot mai restransa, ca urmare a schimbarilor climatice.
Dar concluzia cea mai tulburatoare este aceea a unei posibile „atomizari” a societatii viitorului, prin izolarea individului si diluarea relatiilor direc te interumane. Comunicarea via Internet si alte forme post-moderne ne fac sa muncim la domiciliu, sa ne asiguram singuri hrana si sa nu mai conteze, practic, distantele. Numai ca ase menea evolutii vor afecta major statutul definitoriu de „fiinta sociala” al omului si ii va multiplica vulnerabilitatile.
