Topirea gheturilor face din ce in ce mai atractiv Polul Nord

0
56
Topirea gheturilor face din ce in ce mai atractiv Polul Nord
Topirea gheturilor face din ce in ce mai atractiv Polul Nord

Incalzirea globala are, in general, consecinte nefaste asupra progresului statelor, modificand conditiile climatice, ceea ce afecteaza multe domenii de dezvoltare economica.

Paradoxal, ea influenteaza in doua directii opuse o regiune a lumii si anume cea arctica. Se cunoaste impactul negativ al fenomenului topirii ghetii . Dar, acest proces ofera posibilitati nebanuite de exploatare a bogatiilor minerale din zona arctica si deschiderea de noi cai de navigatie prin nord, mai scurte si mai economicoase.(Aceasta ruta a fost folosita, in timpul celui de-al doilea razboi mondial cand SUA trimiteau ajutoare militare Rusiei).

Multe state si-au dat seama de avantajele create de topirea ghetii, dovada, dorinta lor ca, desi „neriverane”, sa faca parte din Consiliul Nordic, organism care se ocupa de administratia si controlul acestei regiuni.

La 15 mai a.c. a avut loc reuniunea Consiliului care a acceptat, cu statut de observatori, alaturi de cele opt state care au teritorii in zona arctica (SUA, Canada, Islanda, Danemarca, Norvegia, Suedia, Finlanda si Rusia)- alte sase tari. Ele sunt China, India, Italia, Japonia, Coreea de Sud si Singapore. Consiliul Nordic a fost creat in 1996, fiind un forum interguvernamental vizand promovarea cooperarii, mai ales in ceea ce priveste mediul si cercetarile.

Interesul celor sase state acceptate in Consiliu, arata o analiza a site-ului Stratfor, se explica tocmai prin cele aratate anterior. Incepand din 1979, grosimea ghetii arctice cat si a icebergurilor, mai ales in timpul verii, a descrescut vertiginos.

Masuratorile din 2012 au constatat ca suprafata ghetii arctice a fost de 3,61 de milioane de km. patrati, cu 49 la suta mai putin decat in perioada 1979-2000. astfel ca, topirea ghetii creaza conditii de exploatare a resurselor naturale . Estimarile din 2009 ale U.S. Geological Survey apreciaza ca 13 la suta din rezervele mondiale de petrol nedescoperite si 30 la suta din cele de gaz se afla in zona Cercului Polar arctic.

Reducerea ghetii si zapezilor a deschis noi cai maritime. In 2012, 46 de nave care transportau 1,3 milioane de tone de marfa au folosit Calea Maritima de Nord care trece pe langa coasta de nord a Rusiei. Este o crestere coniderabila comparativ cu 2011 cand acest itinerariu a fost ales de 34 de vase, transportand 820.000 de tone.

Datorita acestei cresteri, Rusia a infiintat in martie a.c. Administratia Caii Maritime de Nord care supravegheaza navigatia.. Ruta este si mai scurta, de pilda cea intre Rotterdam si Sanhai- cu 20 la suta, deci inseamna o economie de carburant. Totusi, deocamdata riscurile sunt mari, astfel ca ele reduc viabilitatea economica a traseului.

Nu numai tarile din jurul Arcticii sunt interesate de acest traseu ci si tari europene, deoarece, in acest fel pot fi evitate rute aglomerate, ca de pilda Canalul de Suez. Si.China doreste sa aiba acces la zona arctica, avand in fata perspectiva de a profita de noile cai de navigatie si de resursele naturale.

Chiar daca statutul de observator nu ofera celor sase tari recent admise dreptul de a participa la luarile de decizii, fiind prezente la reuniunile Consiliului, pot afla proiectele tarilor membre sau pot sa-si intensifice colaborarea cu fiecare dintre ele in vederea accesului la resurse. Astfel se explica interesul Chinei fata de Groenlanda si Islanda.

Deocamdata Consiliul Nordic se concentreaza asupra problemelor de mediu din zona, dar, tinand cont de perspective, este posibil ca el sa se transforme intr-un organism ale carui competente sa se extinda si asupra altor domenii, inclusiv al celui legat de militarizarea regiunii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here