Un dinozaur cu cioc de rata. Un gandac-rinocer care imita un personaj de desen animat. O planta care aduce cu emblema anvelopelor Michelin. Toate sunt specii proaspat descoperite, descifrate chiar anul trecut.
Specia de dinozauri „Gryposaurus monumentensis” s-a remarcat prin robustete

Cand e flamand, „Electrolux addisoni” devine mai puternic decat un aspirator

Specia de dinozauri „Gryposaurus monumentensis” s-a remarcat prin robustete
An de an, Institutul International pentru Explorarea Speciilor (IISE), cu sediul la Arizona State University din SUA, face public un top ten al celor mai noi specii descrise in anul precedent. La aceasta editie, cap de serie a fost „Electrolux addisoni”, cel mai mare membru al familiei de calcani electrici Narkidae cunoscut pana acum.

Specia a intrat in fruntea topului gratie amuzantului nume generic pe care il poarta. „Numele face aluzie la proprietatile electrice foarte bine dezvoltate ale acestui calcan, a carui descoperire arunca lumina asupra bogatei diversitati de pesti, dar foarte putin cunoscute, din vestul Oceanului Indian. Iar puterea de absorbtie a unui astfel de calcan hranindu-se, surprinsa pe o caseta video de Stephania si Peter Lamberti, poate rivaliza cu prea bine cunoscutul dispozitiv electric folosit pentru a aspira mizeria de pe covoare sau mobila”, motiveaza autorii topului.

IISE a inclus in top si o noua specie de dinozauri, descoperita de o echipa de la Muzeul Alf din SUA, singurul muzeu national de paleontologie acreditat in campusul unui liceu. Este vorba despre unul dintre cei mai robusti dinozauri cu cioc de rata gasiti vreodata si probabil cel mai mare exemplar din sedimentul de fosile Kaiparowits, „Gryposaurus monumentensis”, vechi de 75 de milioane de ani. Pe de alta parte, specia de miriapode „Desmoxytes purpurosea” s-a remarcat prin coloratia roz tipatoare si mai ales prin obiceiurile sale. Tepoase si toxice, vietatile cu pricina stau la vedere pe timpul zilei, indicandu-le pradatorilor ca nu sunt de departe comestibile.

„Philautus maia”, a patra pe lista, a fost descrisa insa pornind de la specimenul unei singure femele, colectat in jurul anului 1860 si pastrat in muzeu. Aceasta specie de broaste, alaturi de altele inrudite din Sri Lanka, sunt acum cu siguranta sterse de pe fata pamantului. Descoperirea ei demonstreaza importanta specimenelor de muzeu in fundamentarea biodiversitatii si documentarea inzestrarii naturale a natiunilor. „Philautus maia” este urmata de „Oxyuranus temporalis”, una dintre cele mai veninoase specii de serpi identificate pana acum. Descoperirea ei intareste nevoia unei taxonomii precise pentru speciile inveninate, pentru tratatea adecvata a muscaturilor, si arata cat de putine se stiu despre animalele destul de mari din habitatele aspre si slab explorate, in acest caz o regiune arida izolata din Australia.

IISE a fost impresionat si de „Styloctenium mindorensis”, o specie de lilieci mancatori-de-fructe, mari si plini de carisma, raspandita doar in insula Mindoro din Filipine si amenintata cu pierderea habitatului. Descoperirea ei ajuta la intelegerea endemismului (particularitate a unor specii biologice de a trai pe o anumita arie geografica) in Mindoro si subliniaza nevoia explorarii si consevarii speciilor. Daca unele exemplare ies la lumina din regiuni mai putin cunoscute ale lumii, „Xerocomus silwoodensis”, o noua specie de ciuperci, se dezvolta nevazuta in ograda Imperial College din Londra pana anul trecut, mai precis in campusul universitar, iar periculoasa meduza „Malo kingi” a intrat in atentia lumii dupa ce l-a intepat mortal pe turistul american Robert King, dupa care a si fost botezata.

Gandacii-rinocer „Megaceras briansaltini” s-au clasat pe locul noua, iesind in evidenta prin forma unica a cornului pe care il poarta pe capete, similar cu cel al gandacului-rinocer albastru din filmul animat „Aventuri la firul ierbii” („A Bug”s Life”), marca Disney/Pixar. Este unul dintre cazurile unice in care natura imita arta. Ultimul loc poarta pecetea „Tecticornia bibenda”, plante ce aduc cu omuletul shar-pei „Michelin Man”, imaginea faimoaselor anvelope Michelin. Noua specie denota lipsa efortului taxonomic din Australia de Vest, punct fierbinte pentru biodiversitate. Aici, un numar mare de specii noi asteapta sa fie descrise, iesite la iveala in mod ironic in urma studiilor de impact asupra mediului facute de companiile miniere. „Tecticornia bibenda” este doar una dintre cele 298 de specii noi de plante descrise in Australia de Vest in 2007.

Sursa: Cotidianul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here