Omul a fost creat in a sasea zi, fauna in a cincea, flora in a patra, s.a.m.d. Sunt date biblice, metaforic exprimate, pentru ca omul simplu sa inteleaga in felul lui succesiunea evolutiei.
Asta ce inseamna? Inseamna ca Biblia si teoria evolutionista se contopesc si nu se contrazic, dupa spusele unora. Intai a fost flora din care au aparut microorganisme, care s-au dezvoltat si fiecare, in functie de mediul in care au aparut, s-au adaptat, au evoluat si au dezvoltat anumite particularitati. Asa a aparut fauna, care de-a lungul milenilor s-a diversificat, a evoluat si a pus stapanire pe pamant intr-un ecosistem bine echilibrat.
Unde a intervenit Dumnezeu in toate astea? Ei bine, El a mediat toate aceste transformari care au devenit Creatia Lui Divina. Milenii de evolutii sunt de fapt zilele descrise in Cartea Sfanta.
Omul a aparut in momentul in care Dumnezeu a permis evolutia unei anumite specii, despre care se crede ca ar fi maimuta si a facut-o sa devina superioara din punct de vedere intelectual celorlalte specii. Apoi Dumnezeu i-a spus omului sa stapaneasca pamantul si toate vietatile care traiesc pe el. Omul a fost ales astfel conducatorul tuturor vietatilor si omul, ca un bun conducator, avea datoria nu doar sa ia, ci si sa ofere, sa pastreze echilibrul natural al firii.
Cum a ajuns insa omul sa subjuge intreaga planeta si sa sacrifice toata natura pentru propriu interes? Omul face excese in relatia lui cu animalele, fie oferindu-le prea putine conditii, afectiune si respect, fie idolatrizand animalul mai mult decat pe om. Vorbim atat despre consumul de carne si blanuri, cat si despre dreptul animalelor de a fi animale.
Omul a fost dintotdeauna prieten cu animalele, iar faptul ca animalul este si o sursa de hrana ii intriga pe multi. Ei se intreaba cum poti sa ucizi o fiinta ca sa te hranesti. Dar hai sa lamurim un lucru. Omul are nevoie de carne, organismul ii cere proteina animala ca sa fie puternic, este inscris intr-un fel in codul nostru genetic, caci altfel nu am simti nevoia de carne. Intrebati orice nutritionist sau medic si va va spune ca un organism sanatos are nevoie de carne, chiar daca poate supravietui si fara ea.
Acum, daca o persoana nu poate sa manance carne din cauza ca vizualizeaza animalul din care provine carnea si i se face rau, e de inteles. Dar cati nu devin vegetarieni din fite si habar nu au cat rau isi fac. Se face atata propaganda cu nu stiu care actor sau cantaret care nu consuma carne si gata, toti fanii lor se fac peste noapte vegetarieni, dar tanjesc dupa o bucata de carne. Apoi te privesc cu jind pe tine, „carnivorul”, si-ti arunca vorbe grele, cand tu poate, faci mai multe pentru animale si pentru drepturile lor.
Si animalele salbatice de prada vaneaza pentru a se hrani si de ele nu se ia nimeni. Nu o data s-a intamplat ca lucrurile sa fie invers, si omul sa fie cel vanat. Veti spune ca natura se razbuna. Dar natura nu face asta, ea isi mentine doar cursul natural.
De ce atunci cand ne uitam pe National Geographic si vedem cum animalele de prada sar la gatul victimelor sale si le sfasie nu ne indignam? Ni se face mila, cu siguranta, dar in nici un caz nu ne apucam sa facem demersuri ca sa convertim bietul animal sa manace numai iarba. Ar fi si culmea sa incerci sa faci leul sa devina vegetarian! Poate veti spune ca tocmai asta ne separa de animelele salbatice, ca noi nu ar trebui sa ucidem pentru a ne hrani, dar stati putin si analizati.
Problema nu este atat de grava ca ucidem animale pentru hrana, problema este ca ucidem mai mult decat putem manca, ba mai mult, desi lumea se lupta cu foametea si inca mai exista tari in care oamenii mor de foamne, in Romania, de exemplu, in fiecare zi se incinereaza tone de carne de porc stricata. De ce? Pentru ca nu se vinde din cauza preturilor exorbitante si producatorii prefera sa o arunce decat sa o ieftineasca. Asa ca, oricum nu salvam porcii daca nu cumparam sau nu mancam carne de porc, de exemplu.
Si asa se intampla din pacate peste tot in lume. Omul ucide mai mult decat consuma. Macar daca ar imparti mancarea in mod egal la toata populatia globului. Dar prefera sa se strice decat sa nu faca profit. Si unele popoare ucid animale care sunt pe cale de disparitie pentru a-si pastra traditiile. Asta a ajuns omul: sa calce pe cadavre pentru propria bunastare. Ca sa nu mai vorbim de industria blanurilor si a pielariei. Daca iei blana sau pielea unui animal batran strict pentru necesitate nu este chiar o crima, dar sa vanezi animalul pentru pielea si blana lui, sa ucizi sute de chinchile pentru o haina de blana pentru ca o „domnisorica” sa se afiseze in lumea buna cu noua ei achizitie, asta da, este cruzime. Acum, multi dintre voi imi veti zice ca nu exista cale de mijloc, ca ori e alba ori e neagra, ca indiferent din ce motiv ucizi un animal nevinovat tot cruzime este. Dar mii de ani, oamenii au facut acest lucru, au vanat atata cat sa nu moara de foame, s-au imbracat in piele si blanurile animalelor vanate sau batrane si nu au distrus echilibrul naturii. Au stiut sa inteleaga natura si sa ia doar cat aveau nevoie, la randul lor oferind. Dar de atunci omul s-a schimbat, a aparut banul si dorinta de bogatie si putere. Asta este problema. Trebuie lucrat in constiinta omului ca sa-si aduca aminte de cel ce-a fost.
Sa vorbim acum despre alte lucruri pline de cruzime pe care le comite omul, din cauza ca prea si-a luat-o in cap ca el este conducatorul animalelor. Bietele animale din ferme duc o viata care nu prea se poate numi viata, iar apoi sunt sacrificate ca sa ajunga in farfuriile noastre. Exista sute de hectare de terenuri nelocuite, nefolosite, tinute doar ca sa ingroase buzunarele unor oameni care le-ar putea da in folosinta ca sa fie tinute animalele de la ferme sub cerul liber, nu inghesuite in hale nesfarsite si triste. Sa se bucure si ele de viata! De ce nu li se aloca mai mult spatiu si grija?
De ce trebuie sa existe gradini zoologice? N-ar fi mai bine daca am putea sa mergem in excursii sa le vedem de aproape? Si asa ne-am cunoaste si pamantul in care traim. Bineinteles ca nu e chiar atat de simplu si este chiar periculos, dar macar asa am mai iesi din lenevia asta care ne-a coplesit pe toti. Suntem atat de comozi incat ne-am duce chiar si la tomberon cu masina. Poate ne-am redobandi unele instincte demult pierdute si ne-am merita cu adevarat titlul de conducatori ai lumii.
Iar cu animalele de companie avem o alta dilema. Unii se poarta de-a dreptul crud cu ele, le tin flamande, sunt batute, nu primesc nici macar o farama de dragoste, iar altii dau in cealalta extrema, devin sclavii lor. Le cumpara hainute si botosei, ii duc la saloane de coafura si pedichiura, la masaje shiatsu, etc. Acum, sincer, nu vi se pare cam deplasat si de-a dreptul caraghios? E bine si frumos sa iubesti animalele dar sa le distrugi spiritul si instinctele si sa le faci sa devina de plastic, asa cum suntem majoritatea dintre noi, asta e revoltator.
Nu toti oamenii sunt rai si cei care sunt asa au devenit rai din cauza ca nu le-a deschis nimeni ochii la timp. Eu cred in miezul bun din fiecare persoana, chiar si cei care par de neclintit in rautatea lor, cei din cauza carora suntem acum nevoiti sa ne luptam ca sa ne ocrotim planeta. Inca mai exista oameni care traiesc dupa vechile legi ale naturii, oameni care nu sunt doar niste consumatori, dar in loc sa ne invete ei ceea ce noi am uitat, mergem noi sa ii „civilizam”, caci ei sunt niste salbatici in ochii nostri, ei care sunt poate ultimii adevarati ecologi ai lumii.
