Comisia Europeana a propus in data de 16 aprilie un amendament la legile actuale pentru imbunatatirea transparentei unor mari companii, in privinta factorilor sociali si de mediu. Companiile vizate vor fi nevoite sa ofere informatii despre politicile, riscurile si rezultatele inregistrate, in contextul ecologic, social si cel legat de angajati, in scopul respectarii drepturilor omului, combaterii coruptiei si darii de mita si al diversificarii board-urilor de directori.
Comisarul european pentru Piata Interna si Servicii, Michel Barnier, a explicat:
„Astazi propunem o legislatie importanta legata de transparenta afacerilor din toate sectoarele de activitate. Ne referim la furnizarea de informatii utile din partea companiilor, investitorilor si societatii – informatii solicitate de comunitatea de investitori. Companiile care publica deja informatii despre performantele lor financiare si non-financiare vor adopta o perspectiva pe un termen mai lung, in privinta sistemelor decizionale. Ele au costuri de finantare mai reduse, atrag si pastreaza angajatii talentati si sunt mai eficiente. Acest aspect este important pentru competitivitatea Europei si infiintarea de noi joburi. Cele mai bune practici ar trebui sa devina o norma. Noile reguli se vor aplica in cazul companiilor mari, cu peste 500 de angajati, in conditiile in care costurile implementarii unor asemenea masuri pentru intreprinderile mici si mijlocii ar depasi beneficiile”.
Sub aspectul acestei propuneri, companiile mari cu peste 500 de angajati vor fi nevoite sa furnizeze informatii relevante despre factorii de mediu si sociali, in raportarile lor anuale. Astfel, poverile administrative pot fi mentinute la minim, precizeaza legiuitorii europeni. Informatia concisa, necesara intelegerii evolutiei companiei, a performantei si pozitiei ei, vor fi disponibile intr-un raport de sustenabilitate. Daca aceasta raportare nu va fi relevanta pentru activitatea unei anumite companii, atunci ea nu va fi obligata sa prezinte acest raport. Mai mult, aceste informari pot fi difuzate la nivel de grup, nu de fiecare companie dintr-un anumit grup, stipuleaza legea propusa.
Legea lasa spatiu pentru flexibilitatea companiilor, care nu vor fi obligate sa divulge orice informatie, ci numai pe cele relevante. Companiile pot folosi anumite legislatii internationale sau nationale, pentru intocmirea acestor raportari de sustenabilitate (de exemplu, UN Global Compact, ISO 26000 sau Codul German de Sustenabilitate).
Companiile mari vor trebui sa ofere informatii despre politicile lor de diversitate, despre acoperirea varstelor, egalitatea intre sexe, diversitatea geografica si background-ul educational si profesional. Ele vor prezenta informatii despre obiectivele si rezultatele inregistrate. Companiile care nu vor dori sa ofere rapoarte despre politica de diversificare a personalului vor trebui sa spuna de ce au refuzat colaborarea. Aceasta politica este in ton cu guvernanta corporatista dezbatuta la nivelul Uniunii Europene.
Masurile au fost anuntate de catre Comisia Europeana in Actul Pietei Unice din aprilie 2011 (IP/11/469), in Comunicarea „O noua strategie pentru 2011-2014 in privinta CSR” (Corporate Social Responsability), lansata in octombrie 2011 (IP/11/1238) si Planul de Actiune pentru Legea Companiei si Guvernanta Corporatista, adoptat in decembrie 2012 (IP/12/1340).
Comisia a discutat indelung cu statele membre, companiile, investitorii si alti actionari, incepand cu noiembrie 2010. Actuala legislatiei europeana, Directiva Legislativa a Patra a Companiilor, in privinta raportarilor anuale, presupune divulgarea informatilor non-financiare intr-o maniera in care companiile sa aleaga daca vor sau nu ca o informatie sa fie facuta publica (legata de mediu, mediul social si alte aspecte ale activitatii lor).
Totusi, cerintele unui asemenea cadru legislativ au fost neclare si ineficiente si s-au aplicat in mod diferit la nivelul statelor membre. In prezent, sub 10% din cele mai mari companii europene ofera asemenea informatii in mod regulat. Printre tarile care adopta o forma a acestei cerinte se numara Marea Britanie (introdusa in 2006), Suedia (2007), Spania (2011), Danemarca si Franta.
Costurile asociate divulgarii informatiilor de catre marile companii sunt „cantarite” in functie de valoarea si utilitatea acelor informatii, de dimensiunea si complexitatea entitatilor.
In data de 6 februarie 2013, Parlamentul European a adoptat doua rezolutii, recunoscand importanta transparentei companiilor in privinta chestiunilor legate de mediul inconjurator si cel social. (MEMO/13/336). Pentru mai multe informatii accesati: http://ec.europa.eu/internal_market/accounting/non-financial_reporting/index_en.htm.
