Ucigasii din bucatarie

Ucigasii din bucatarie

Ambalajele, vesela, tigaile, ustensilele de curatat si multe alte obiecte pentru uz casnic sunt ucigasii nebanuiti din bucataria noastra.

Mai multe rapoarte ale Uniunii Europene si numeroase studii realizate de cercetatori ne avertizeaza ca in bucatarie nu mai suntem de mult in siguranta. Din contra, cu toate mijloacele tehnologiei casnice moderne, cu toate substantele de curatat si dezinfectat si, in concluzie, cu tot confortul si siguranta unui mediu sanatos cu care suntem ademeniti prin tot soiul de reclame, ne aflam de fapt intr-un mediu periculos. Dar efectele rareori se produc imediat, iar sursa unor boli grele, precum cancerul sau perturbarile echilibrului hormonal, rareori se banuieste ca s-ar ascunde in spatele usii de la bucatarie.

TIGAILE DE TEFLON SI FRITEUSELE
Recent, cercetatorii de la Universitatea Exeter au identificat o posibila sursa a bolilor tiroidiene in tigaile din teflon sau din materiale asemanatoare acestuia, in care nu se foloseste ulei. Ei au descoperit ca substantele chimice folosite la fabricare pentru a le mari rezistenta la caldura si a „nu se lipi” mancarea de fundul vasului sunt extrem de daunatoare pentru glanda tiroida, scrie Daily Mail.

Si mai periculoase sunt friteusele de aragaz sau plita – mai putin cele electrice – nu numai pentru faptul ca pot provoca incendii daca nu sunt supravegheate, ci si pentru ca uleiul din care se foloseste o cantitate mare – intre 750 ml si 3-4 litri – nu este schimbat la fiecare gatit din motive de economie, iar refolosit, produce reziduuri toxice, foarte daunatoare aparatului cardiovascular.

Toasterul e extrem de periculos, pentru ca elementele electrice sunt „la vedere”, putand fi cu usurinta atinse de lama unui cutit sau de dintii unei furculite, provocand electrocutarea si chiar moartea celui care le manipuleaza. Si asta pentru ca, in ciuda avertismentelor din prospectul aparatului, posesorii lui sunt frecvent tentati sa scoata mai repede felia de paine prajita cu ajutorul acestor tacamuri in timp ce aparatul continua sa functioneze.

PLUS SI MINUS
In ceea ce priveste sursele de bacterii periculoase, acestea sunt multe, de la mancarea reincalzita sau refrigerata de mai multe ori sau mai mult timp pana la frigiderul supraaglomerat sau prosoapele si buretii de bucatarie.

Foarte multa lume crede ca inghetarea alimentelor e una dintre metodele cele mai sigure pentru a fi ferita de microbi si folosita fara probleme dupa decongelare. Pentru unele alimente, metoda e foarte buna, dar fara sa se exagereze cu pastrarea acestora, si in special a carnii, cu anii, de pilda. Trebuie evitata si inghetarea si dezghetarea alimentelor de mai multe ori. Cea mai periculoasa metoda de acest fel este pentru inghetata, care nu trebuie niciodata refrigerata dupa ce s-a topit, pentru ca in urma acestui proces devine un mediu foarte bun pentru dezvoltarea unor bacterii periculoase, cum este salmonella. Fiecare aliment are o perioada optima de pastrare in stare congelata, iar ideea ca, la frig, microbii nu se inmultesc este falsa. Ei prolifereaza, dar foarte lent. Temperatura optima din congelator este de minus 18 grade Celsius.

In frigider, temperatura trebuie sa fie sub „zero” doar cu cateva grade Celsius, iar alimentele preparate sa nu stea alaturi de carnea cruda, ca sa nu se contamineze cu diferiti microbi de la aceasta. De asemenea, alimentele nu trebuie acoperite cu plastic, pentru ca se altereaza cu usurinta, iar frigiderul trebuie „sa respire”, si nu sa fie aglomerat cu tot felul de alimente.

O alta regula pentru o hrana igienica si sanatoasa priveste refolosirea alimentelor care nu s-au consumat la o singura masa. Carnea si meniurile cu carne, de pilda, pot fi reincalzite, dar nu de mai multe ori, ci doar o singura data.

CURATENIA TOXICA
Nici murdaria, dar nici curatenia exagerata si folosirea abuziva a produselor antimicrobiene nu sunt de dorit. De pilda, in carpele de bucatarie si buretii de vase refolositi timp indelungat si necuratati cum trebuie se cuibaresc zeci de mii de microbi pe centimetru patrat, iar astfel de articole contin cea mai mare concentratie de agenti patogeni decat oricare alt loc din casa, cum ar fi toaleta.

La polul opus se afla detergentii pentru uzul casnic, care pot face mai mult rau decat bine, daca nu sunt folositi cu atentie si masura. De exemplu, agentii de curatare ca hipocloritul de sodiu, care este o solutie de inalbire si un excelent dezinfectant in acelasi timp. Insa vaporii inhalati sunt toxici, iar picaturile de solutie ajunse accidental pe corp, provoaca de la iritatii pana la arsuri grave ale pielii si ochilor. Mai periculos este daca se amesteca mai multi astfel de agenti de curatare, in special dintre cei care contin amoniac, peroxid de hidrogen sau diferiti acizi, pentru ca aceste amestecuri se pot transforma in substante explozive.

Si substantele antibacteriene pot contine destule substante chimice care dauneaza organismului. Asa este triclosanul, care, desi este reputat ca „ucide toti microbii, definitiv!” in experimentele din laborator, facute pe animale, s-a dovedit ca provoaca tulburari ale sistemului endocrin. Alte substante antibacteriene pot provoca eczeme si alergii sau migrene si voma. De aceea, nu trebuie exagerat cu nici unul dintre ele, pentru ca efectul acestor substante este de scurta durata, bacteriile inmultindu-se la loc intr-un timp record.

Sursa: Jurnalul National

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *