UE: Politici agricole si de pescuit mai ecologice si mai echitabile

0
104
UE: Politici agricole si de pescuit mai ecologice si mai echitabile
UE: Politici agricole si de pescuit mai ecologice si mai echitabile

Politicile UE in domeniul agriculturii si pescuitului s-au aflat in centrul proiectului european timp de decenii, avand obiectivul de a furniza aprovizionarea corespunzatoare cu alimente pentru cetatenii UE si venituri echitabile pentru agricultori si pescari.

In urma extinderilor UE si date fiind cererea de alimente de calitate superioara, preturile volatile, dezechilibrele in lantul aprovizionarii cu alimente, schimbarile climatice si diminuarea stocurilor de peste, este esential sa se realizeze o revizuire aprofundata a ambelor politici.

Parlamentul a fost in centrul acestor eforturi de reformare. Acesta a adoptat mandate de negociere clare si ambitioase cu guvernele nationale privind noile regimuri la inceputul anului 2013 si a obtinut participarea statelor membre la cele mai importante aspecte ale ambelor reforme.

Parlamentul doreste subventii si preturi mai echitabile pentru agricultori, punand mai mult accentul pe protectia mediului, a bunastarii animalelor si a consumatorilor. Deputatii au sustinut un regim de pescuit nou, durabil, in scopul de a opri pescuitul excesiv prin obligatia impusa statelor membre de a reduce cotele excesive de pescuite, de a reface rezervele durabile de peste si de a interzice aruncarea inapoi in apa a pestilor prinsi si nedoriti.

Agricultura si energia sustenabile

Politica agricola comuna (PAC) a fost introdusa acum 50 de ani si reformata ultima oara in 2003. In cererile sale de reforma adoptate in martie 2013, Parlamentul a insistat asupra faptului ca agricultorii trebuie sa faca mai mult pentru mediu in cadrul noilor norme. Acesta a sustinut planurile de a face o treime din platile directe catre agricultori dependente de respectarea a trei practici ecologice obligatorii: diversificarea culturilor; mentinerea pajistilor si pasunilor permanente si crearea de zone de interes ecologic, care ar putea consta, de exemplu, in plantarea de garduri vii, constituirea de terenuri necultivate, impadurirea unor zone ale fermelor.

Totusi, deputatii europeni au insistat in cadrul negocierilor ca aceste masuri sa fie mai flexibile, de exemplu pentru a reflecta marimea unei ferme, si graduale, pentru a da mai mult timp agricultorilor sa se adapteze, fara a pune in pericol nivelurile de productie si deci aprovizionarea cu alimente.

Parlamentul a mai cerut si inspectii mai stricte, precum si sanctiuni de descurajare a celor care incalca normele referitoare la bunastarea animalelor sau induc in eroare consumatorii UE prin intermediul etichetarii false a produselor alimentare, ca de exemplu in scandalul carnii de cal. Deputatii au cerut conditii mai bune privind calitatea vietii animalelor, inclusiv reducerea timpului de transport al animalelor destinate sacrificarii.

Parlamentul a exercitat indelung presiune in favoarea unei reforme ambitioase a Politicii comune in domeniul pescuitului (PCP), adoptata in anii ’70 si revizuita de mai multe ori de atunci, cel mai recent in 2002.

Inproiectul lor privind reforma in domeniul pescuitului, adoptat in decembrie 2013 dupa un acord cu Consiliulin mai 2013, deputatii europeni au cerut ca statele membre sa nu poata stabili cote de pescuit prea mari pentru pescarii lor. In conformitate cu noile reguli, pescarii trebuie sa pescuiasca in mod sustenabil pentru a asigura ca stocurile nu sunt pescuite dincolo de limita la care se pot reproduce si ca stocurile se pot reface in limita de un an. Deputatii au mai obtinut si obligativitatea pentru vasele de pescuit sa aduca la tarm cel putin 95% din toata prada pescuita. Parlamentul a luptat foarte mult sa pastreze acest procent cat de mare posibil, aproape de 100%.

Parlamentul a asigurat si o mai buna utilizare a planurilor multianuale de management, care vor contribui la refacerea stocurilor de peste din UE pe termen mai lung. Deputatii subliniaza ca, in cele din urma, existenta unor stocuri de peste mai importante in marile UE va contribui la mentinerea sau chiar marirea numarului de locuri de munca din industria pescuitului. Pe langa aceasta, Parlamentul a militat pentru stoparea despaduririlor la nivel mondial, cu consecinte imense pentru mediu si locuitorii din zonele respective. Acesta a incheiat acorduri cu Camerun, Congo, Republica Centrafricana si Liberia pentru stoparea exploatarii forestiere ilegale si a degradarii padurilor tropicale.

O agricultura mai echitabila pentru toti

Chiar de la inceputul dezbaterii cu privire la reforma politicii agricole a UE, Parlamentul a intentionat sa faca mai echitabile platile directe pentru agricultorii din UE si a insistat asupra faptului ca fondurile UE ar trebui sa fie alocate doar agricultorilor activi si nu proprietarilor de terenuri agricole, daca nu sunt agricultori.

Pentru a remedia diferentele enorme dintre nivelurile de sprijin direct primit de agricultori in diferite state membre, Parlamentul a asigurat o distributie mai echitabila a fondurilor UE, pentru a se asigura ca niciun agricultor al UE nu primeste mai putin de 60% din media UE in 2019. Parlamentul s-a asigurat, de asemenea, ca se vor reduca platile pentru fermele mari.

Pentru a mari transparenta si a arata cum se cheltuiesc fondurile UE, deputatii europeni au solicitat ca numele tuturor celor care beneficiaza de bugetul agricol al UE sa fie facute publice, cu exceptia micilor fermieri.

Pentru o aprovizionare stabila cu alimente

Pentru a intineri sectorul agricol aflat in faza de imbatranire, Parlamentul a convins statele membre sa directioneze acum o parte a cotei lor din bugetul agricol al UE pentru a ajuta agricultorii tineri – o prevedere care nu a fost obligatorie pana acum – si sa pastreze o optiune de a crea o schema mai buna de ajutor si pentru agricultorii mici.

Parlamentul a sustinut planurile de creare a unui instrument de stabilizare a veniturilor prin contributii la fonduri mutuale – pentru a compensa agricultorii impotriva riscului unei scaderi drastice a venitului. UE ar contribui astfel la primele pentru culturi, asigurarile pentru animale si plante impotriva riscului de pierderi economice cauzate de evenimente climaterice negative sau de boli ale plantelor sau animalelor.

Pentru a garanta venituri echitabile agricultorilor si a stabiliza lantul de aprovizionare cu alimente, Parlamentul a militat sa garanteze consolidarea pozitiei agricultorilor in acest lant. Organizatiile de agricultori in sectoarele uleiului de masline, cerealelor si culturilor de proteine vor avea dreptul sa negocieze contractele de aprovizionare in numele membrilor lor, fara a aduce atingere legislatiei privind concurenta.

Parlamentul a fost in favoarea mentinerii cotelor de zahar si dincolo de 2015 si a cazut de acord cu statele membre sa le extinda pana in 2017, pentru a da producatorilor de sfecla mai mult timp sa se adapteze la liberalizarea sectorului. Deputatii au insistat de asemenea sa fie pastrat sistemul de reglementare a plantarii de vite de vie pana in 2030 pentru a pastra reputatia calitatii vinurilor din UE.

Chiar de la inceputul negocierilor pentru reforma, Parlamentul a insistat ca agricultorii sa nu dedice mai mult timp birocratiei decat agriculturii. Deputatii doresc reducerea birocratiei inutile, imbunatatind in acelasi timp verificarile privind cheltuirea banilor UE. Ei au promovat, de asemenea, sanctiuni proportionale pentru incalcarea dispozitiilor si un sistem de alerta care ar cere agricultorilor sa remedieze inconsecventele inaintea aplicarii de sanctiuni.

Parlamentul a militat activ pentru ca numarul tot mai mare de cetateni defavorizati ai Uniunii sa poata beneficia de programul de distribuire a ajutorului alimentar la nivelul UE. Deputatii au reusit sa mentina acest program si au convins statele membre sa reinstaureze bugetul sau original de 3,5 miliarde de euro.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here