Miliarde de euro, legi, amenzi si tone de bunavointa. De toate acestea, si nu numai, ar avea nevoie Romania pentru a indrepta o stare de fapt care poate fi descrisa, fara ghilimele, drept puturoasa: doar 1 la suta din totalul deseurilor produse la nivel national sunt colectate selectiv, in timp ce media europeana este de 24 la suta.
„Comisia Europeana ne-a transmis un mesaj clar: mediul se protejeaza si cu morcovul, si cu biciul! Sa modificam Legea deseurilor si Legea mediului si sa facem oamenii sa inteleaga ca trebuie sa-si sorteze gunoiul”, spune pentru romanialibera.ro comisarul-sef al Garzii de Mediu, Silvian Ionescu. Acesta a anuntat, miercuri, ca Romania are nevoie de aproape doua miliarde de euro pentru a pune la punct un sistem national de colectare selectiva a deseurilor care sa inlocuiasca ghenele din blocuri.
Cu gunoiul in lift
In teorie, sistemul ar fi unul simplu: placi de beton pe care sa fie asezate containere pentru fiecare tip de deseu; oamenii sa coboare in fata blocului cu gunoaiele sortate; operatorul de salubrizare sa ridice si sa transporte deseurile fara sa le amestece.
In practica, atat populatia, cat si societatile care se ocupa cu salubrizarea ar trebui obisnuite cu aceste reguli, care in tarile vestice ale Uniunii Europene se aplica de ani buni.
„Prioritatea este sa rezolvam problema infrastructurii pentru colectarea selectiva deoarece, in acest moment, 25 la suta din populatia tarii, adica cei care stau la bloc, nu pot sa recicleze”, adauga Silvian Ionescu.
Deseurile si OZN-ul
Despre colectarea selectiva se discuta la nivel oficial in Romania inca din 2004, dar, desi unele progrese s-au facut, acest concept este privit in continuare ca un fel de OZN, crede Liana Buzea, reprezentant al organizatiei EcoAssist. Ea spune ca doar marile centre comerciale si-au format obiceiul de a-si sorta deseurile.
„Sistemul exista deja, dar se aplica in putine zone si nu este nimic coordonat de municipalitati. Cam fiecare societate de salubrizare are un asemenea sistem, dar taxeaza in plus. Se fac bani buni din strangerea gunoaielor profitandu-se de indecizia din domeniu”, atrage atentia Liana Buzea, care precizeaza, de asemenea, ca aceasta practica poate fi extinsa doar printr-un ordin clar.
O noua Lege a deseurilor a ajuns in Camera Deputatilor – decizionala in acest caz – dupa ce a stat, in decembrie si ianuarie, in dezbatere publica. Dar nu a reusit sa atraga atentia prea multor asociatii de proprietari.
Proprietarii: „Vrem un ragaz de cinci ani”
„Pe noi nu ne-a chemat nimeni la negocieri pe aceasta tema”, spune presedintele Ligii Asociatiilor de Proprietari „Habitat”, Mihai Mereuta. Care este de parere ca autoritatile trebuie sa lase populatiei o perioada de 5 ani pentru a se obisnui cu noile reguli, timp in care sa existe neaparat si o cointeresare financiara. Adica, spre exemplu, un tarif mai mic aplicat de firmele de salubrizare sau chiar scutiri de impozite.
„Eu nu pot sa stau, ca administrator, sa urmaresc daca toti locatarii isi sorteaza deseurile. As propune ca, in cazul in care se creeaza astfel de facilitati, fiecare bloc sa aiba o persoana care sa stea sa sorteze deseurile, bineinteles pe bani”, mentioneaza Mihai Mereuta.
Termenul limita: 2020
Recent, directorul de management al deseurilor la nivelul Comisiei Europene, Julio Garcia Burgues, a avertizat ca Romania mai are un lung drum de parcurs pana cand va putea indeplini tintele europene in domeniul colectarii selective. „In Romania, 99 la suta din toate deseurile municipale merg la groapa, fata de media europeana de 38 la suta. Asta in pofida tintelor de reciclare si revalorificare impuse de UE. Pana in 2020, si Romania trebuie sa ajunga la o tinta de reciclare de 50 la suta pe toate fluxurile de deseuri”, a avertizat oficialul european, cel despre care comisarul-sef al Garzii de Mediu spune ca a facut autoritatie romane „albie de porci” pentru felul dezastruos in care au gestionat problema colectarii selective.
