„Ultima suflare” a Protocolului de la Kyoto

0
72
„Ultima suflare” a Protocolului de la Kyoto

Ultima runda de negocieri pentru prelungirea Protocolului de la Kyoto, privind schimbarile climatice, a inceput la Doha, Qatar, sub auspicii dominate de criza globala si de interese economice lezate de politici prea „verzi”. Semnalele nu sunt dintre cele mai incurajatoare, Statele Unite si China pasandu-si responsabilitatea reciproc, iar Uniunea Europeana neabandonand pozitia de „varf de lance” in politica de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera. Romania merge in linie cu UE, avand o singura pretentie – reportarea drepturilor de emisie in urmatoarea perioada de angajament, 2013-2020.

La Conferinta Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice sunt prezenti reprezentanti din 190 de tari, „in conditiile in care 195 de tari sunt parte la Conventia-Cadru a Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice (UNFCCC), iar 193 dintre acestea au ratificat si Protocolul de la Kyoto (KP)”, se arata intr-un comunicat de presa al Ministerului Mediului.

La a 18-a Conferinta a Partilor la UNFCCC (COP 18) se negociaza cateva aspecte-cheie in domeniul schimbarilor climatice, cu un impact economic si social semnificativ asupra tarilor parte la Conventie si la Protocol. Subiectul central ramane continuarea Protocolului de la Kyoto (KP), a carui prima perioada de angajament (2008-2012) expira in acest an. „Elementul-cheie al KP il reprezinta asumarea, pentru a doua perioada de angajament (CP2), a unor tinte cantitative obligatorii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera (GES). Se spera sa se identifice solutii functionale de natura juridica, astfel incat, pe de o parte, Protocolul sa poata continua, iar pe de alta parte, acesta sa ramana functional si in intervalul «de tranzitie», asigurand inclusiv aplicarea mecanismelor sale flexibile de piata”, se arata in comunicat.

Angajamente politice

Al doilea aspect major se refera la continuarea negocierilor sub Platforma Durban (n.r. – rezultatul negocierilor de anul trecut din Durban, Africa de Sud), care pregateste viitorul acord global in domeniul schimbarilor climatice, menit sa stabileasca angajamente obligatorii pentru toate Partile la Conventie. Viitorul acord global este asteptat sa intre in vigoare in anul 2020, dar finalizarea sa este preconizata pentru anul 2015. Acest acord global este foarte important, in conditiile in care statele considerate dezvoltate, semnatare ale Protocolului, isi asuma obligatii care presupun costuri semnificative, in timp ce angajamentele sub Conventie (UNFCCC) sunt voluntare, chiar daca sunt angajate politic de statele semnatare, precizeaza comunicatul.

Lucrarile COP 18 de la Doha urmeaza sa se incheie vineri, 7 decembrie. Tot atunci se asteapta adoptarea decizilor finale ale Conferintei, dar si a amendamentului care sa permita continuarea Protocolului de la Kyoto.

Industria, intre poluare si bani

Uniunea Europeana a mers mai departe cu masurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, incepute prin Protocolul de la Kyoto, si a adoptat o directiva prin care sunt promovate mecanisme financiare ce au ca scop tocmai responsabilizarea acestor poluatori. Directiva a suferit modificari si, din 2013, impune obligativitatea instalatiilor care cad sub incidenta Protocolului de a licita pentru certificatele de emisie necesare pentru functionarea lor (n.r. – un certificat reprezinta o tona de emisii CO2 echivalent).

Industriile cu risc de relocare, precum cea a cimentului sau metalurgia, au ajuns sa beneficieze gratuit de o parte din certificatele CO2 de care au nevoie, restul trebuind sa cumpere. Comisia Europeana a ales aceasta solutie pentru ca firmele sa nu paraseasca UE, afectand economiile statelor membre, dar si ca sa nu polueze in alta parte a planetei.

„Romania a aplicat legislatia comunitara si a procedat la alocarea preliminara a acestor certificate gratuite pentru fiecare instalatie in parte, aferente perioadei 2013-2020. Pana acum, nici un stat membru nu a primit decizia Comisiei Europene referitoare la aceasta alocare”, a declarat Dumitra Mereuta, consilier al ministrului Mediului.

Alocarea preliminara pentru instalatiile din tara noastra s-a facut prin aplicarea formulelor de calcul indicate de CE. Rezultatul nu pare a fi in dezavantajul industriei, numarul de certificate gratuite asigurand o functionare relativ normala, fara costuri suplimentare exagerate.
„Industriile cu risc de relocare mai beneficiaza si de ajutor de stat pentru acoperirea costurilor generate de cresterea pretului energiei utilizate in procesul de productie, ca urmare a internalizarii costurilor cu certificatele CO2”, a precizat consilierul.

Beneficii financiare

Exista si o parte buna pentru Romania, dupa aplicarea constrangerilor cu reducerea emisiilor CO2. Tara noastra are alocate certificate de emisie gratuite, care sunt scoase la licitatie. Banii obtinuti intra in bugetul national, dar pot fi utilizati numai in investitii cu impact asupra mediului. „Cel mai bine ar fi ca sumele sa fie directionate catre cresterea eficientei energetice. Pana acum, s-au tinut patru licitatii, iar banii au intrat deja la Ministerul de Finante, ca reprezentant al Romaniei”, a completat Dumitra Mereuta.

AAU: Sperantele Romaniei

O tema sensibila a negocierilor o reprezinta si reportarea surplusului de Unitati ale Cantitatii Atribuite (AAU), din prima in a doua perioada de angajament a Protocolului de la Kyoto, sustine comunicatul Mnisterului Mediului. Pana acum, tara noastra nu a reusit sa valorifice acest surplus de AAU, estimat la 300 milioane de unitati, desi a avut la dispozitie cinci ani.

Romania sustine continuitatea mecanismelor de piata stipulate de KP, respectiv mecanismul Implementare in comun (JI) si tranzactiile cu Unitati ale Cantitatii Atribuite (AAU), prin intermediul mecanismului international de tranzactionare a emisiilor (IET). In ceea ce priveste mecanismul JI, statele membre UE au convenit asupra unei optiuni care ar permite continuarea fara intreruperi a acestor proiecte dupa anul 2012.

Referitor la tranzactiile cu AAU, pe masa negocierilor de la Doha se afla in prezent doua propuneri avansate de Grupul G77+China si de Elvetia, alaturi de optiunea prevazuta in Protocolul de la Kyoto, care se va aplica automat in cazul in care la Doha nu se agreeaza asupra unei noi propuneri.

Obiective comune

UE si Romania sustin asumarea unei noi perioade de angajament sub Protocolul de la Kyoto (CP2), care sa aiba o durata de 8 ani, in perioada 2013-2020, pentru a raspunde obiectivelor deja in vigoare la nivelul legislatiei UE prin pachetul Energie – Schimbari Climatice.

In acelasi timp, Romania sustine punctul de vedere al UE potrivit caruia continuarea Protocolului de la Kyoto trebuie obligatoriu suplimentata de efortul celorlalte Parti la Conventie, care nu vor adera la CP2. Acestea trebuie sa-si asume angajamente ambitioase de reducere a emisiilor.

Statele Unite nu au aderat niciodata la Protocol, desi sunt responsabile de 25% din poluarea globala. Pe de alta parte, la Durban, in 2011, Canada a anuntat ca renunta la Protocol, pentru ca aplicarea lui este mult prea costisitoare si nu poate sustine acest efort financiar. Tarile cu economii emergente, parti la Protocol, dar care nu au tinte de reducere GES, cu varf de lance China, alaturi de India si Brazilia, au adoptat pozitii destul de ambitioase, care vor sa puna in echilibru ambiguitatea Statelor Unite.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here