Ultimele zone s?lbatice din Europa de Nord, în pericol din cauza mineritului
Ultimele zone sălbatice din Europa de Nord, în pericol din cauza mineritului
Ultimele zone salbatice din Europa de Nord, in pericol din cauza mineritului
Ultimele zone salbatice din Europa de Nord, in pericol din cauza mineritului

Suprafete extinse in ultimele regiuni salbatice din nordul Europei sunt amenintate de industria miniera, care pregateste proiecte de exploatare in Finlanda, Suedia si Norvegia. Vizate sunt zacamintele de uraniu, minereu de fier, nichel, fosfor, precum si minerale rare. Activistii pentru protectia mediului spun insa ca exploatarile prevazute pentru regiunea Lapland vor aduce pagube iremediabile raurilor, lacurilor si muntilor unde isi au habitatul cele mai mari mamifere din Europa. Mai mult, comunitatile de indigeni din zona, care depind de cresterea renilor si de pescuit, vor fi grav afectate, la fel ca si turismul.

Conform unui amplu material din The Guardian, in 2014 au fost inregistrate 349 de cereri pentru autorizatii de minerit, dintre care 243 pentru Finlanda. In prezent, o optime din suprafata acestei tari a fost desemnata pentru inceperea unor exploatari miniere, la care s-au inscris sute de companii. Numarul mare nu este surprinzator, din moment ce aceasta regiune arctica adaposteste peste o cincime din rezervele intacte ale lumii de petrol si gaze, dar si de carbune, uraniu, aur, diamante, zinc, platina, nichel. Totodata, compania norvegiana Yara Internaional, producatoare de fertilizatori, intentioneaza sa deschida in apropiere o mina de 40-60 de kilometri patrati, pentru exploatarea fosforului, ceea ce ar conduce la deversarea a miliarde de litri de deseuri in apele din Lapland. Daca Finlanda va investi peste 250 de milioane de euro in construirea unei cai ferate care sa lege zona miniera de Norvegia si de Marea Barents, se asteapta deschierea a zeci de mine gigantice intr-una dintre cele mai curate si mai salbatice regiuni ale Europei.

“Lapland e caracterizata de un mediu natural arctic foarte vulnerabil. Mineritul va provoca daune cu efecte ce se vor intinde pe milenii,” arata biochimistul finlandez Jari Natunen. “Minele mici vor produce milioane si zeci de milioane de tone de deseuri, iar minele mari si mai mult. Deseurile cu metale grele se vor inflitra in pamant timp de sute de ani,” mai arata specialistul, precizand ca, desi legislatia UE si controlul guvernamental ar trebui sa previna aceste efecte, experientele trecute contrazic aceste asteptari. “Companiile miniere stiu ca autoritatile acorda licente de exploatare si minerit foarte usor. Autoritatile nu au personal destul si nici fonduri suficiente, asa ca tind sa ignore studiile de impact social si de mediu,” confirma si Tero Mustonen, autor al unui studiu despre biodiversitatea din regiunea arctica.

Nici Suedia nu este scutita de planuri pentru exploatari de proportii. In prezent, se lucreaza la stramutarea localitatii Kiruna, cea mai nordica asezare suedeza, pentru a face loc cele mai mari mine subterane de exploatare a minereului de fier, care isi va incepe activitatea anul viitor. Circa 23.000 de locuitori, 3.000 de cladiri, scoli, biserici si spitale vor fi relocate. Anul trecut, guvernul suedez a anuntat intentia de triplare a numarului de mine din tara, iar zona din jurul orasului Kiruna este deja repartizata unor mega-proiecte de exploatare apartinand unor companii australiene, americane si britanice.

Nu doar activistii de mediu protesteaza la adresa acestor dinamici, ci si comunitatile locale din Lapland, printre care indigenii Sami, care depind de resursele din zona. Cercetatori, organizatii de mediu, pescari si crescatori de reni au protestat deja public fata de hotararea Norvegiei de a permite unei companii miniere sa deverseze anual tone de deseuri ale unei mine de cupru in zona unor fiorduri arctice. “Norvegia este una din doar patru tari din lume unde industria miniera mai permite degajarea deseurilor in apele marii, cea mai ieftima si daunatoare tehnologie de adminsitrare a deseurilor din acest moment,” arata organizatia norvegiana Friends of the Earth. “Celelalte sunt Papua Noua Guinee, Indonezia si Turcia. Atat Papua, cat si Indonezia iau acum in calcul renuntarea la aceasta practica.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here