Umanitatea, un pericol pentru ecosistem

0
78
Umanitatea, un pericol pentru ecosistem
Umanitatea, un pericol pentru ecosistem

Una dintre caracteristicile cercetarii stiintifice contemporane este diversitatea domeniilor abordate, iar in cadrul acestora multitudinea de subiecte care scot in evidenta fragilitatea lumii in care traim, nu sub aspect politic sau social, ci sub aspectul pur ecologic. Astfel, recent, Institutul de cercetari pentru dezvoltare si Institutul francez de cercetari pentru exploatarea marii si Insitutul Agrocampus-Vest au desfasurat, in colaborare, o serie de studii pentru a scoate in evidenta rolul pe care il are consumul alimentar in interiorul ecosistemelor in care traiesc si opereaza diferite specii.

Astfel, cercetatorii au descoperit ca, la nivelul lanului trofic, in ceea ce priveste consumul alimentar, omul nu este pe locul intai, asa cum s-a crezut pana in prezent. Sub aspectul consumului alimentar, omul se plaseaza, in interiorul lantului trofic, la acelasi nivel cu sardina si porcul. Trebuie mentionat ca, inaintea demararii cercetarilor ce s-au efectuat la scara planetara, cercetatorii au stabilit o scara a valorii consumului alimentar de la 1 la 100, sta-bilindu-se indicele cat mai realist posibil pentru fiecare specie, indiferent ca a fost luat in consideratie regnul vegetal sau cel animal. in urma cercetarilor ce au durat aproape 4 ani, s-a constatat ca cei mai mari consumatori de alimente sunt ierbivorele, dupa ele plasandu-se carnivorele. De exemplu, sub aspectul consumului alimentar, in zona superioara a lantului trofic se plaseaza vaca, imediat dupa ea plasandu-se orca, rechinul si ursul polar. Pentru a stabli care este locul omului in lantul trofic, cercetatorii au luat in calcul nu diversitatea alimentara, nici traditiile culinare, ci doar cantitatea de alimente consumate. Rezultatul a fost intr-o oarecare masura uimitor: sub aspect cantitativ, omul consuma la fel de mult ca porcul si sardina. Faptul ca omul, in urma cercetarilor, a fost plasat la acelasi nivel cu porcul, nu trebuie sa surprinda, deoarece ambele specii sunt omnivore.
Sub alt aspect, cercetat separat in ceea ce priveste consumul de alimente, s-a constatat ca omul, chiar in interiorul propriei sale specii, prin raportarea la locul pe care-l ocupa sub aspect geografic, prezinta diferentieri. Astfel, s-a constatat ca, in Burundi, stat african, omul are cel mai scazut consum alimentar, sub aspect cantitativ. in schimb, islandezii au cel mai mare consum alimentar ce este preponderent de tip carnivor, in comparatie cu locuitorii din Burundi, al caror consum alimentar este preponderent vegetal. Desigur, pozitia geografica ocupata de om in cadrul lantului trofic determina, prin raportare la resursele alimentare ieftine, locul sau in cadrul propriei sale specii. Islandezii au cel mai mare consum alimentar, de tip carnivor, deoarece alimentul disponibil, usor de procurat in cantitati mari este pestele. De asemenea, s-a constatat ca locul ocupat de om, sub aspect teritorial geografic, determina si longevitatea indivizilor, inclusiv aparitia unor boli ce se dovedesc preponderente. Astfel, s-a descoperit ca in India si China consumul cantitativ de alimente are preponderent la baza gaina si porcul, deoarece acest tip de aliment este foarte ieftin, atat in ceea ce priveste cresterea, inmultirea, cat si consumul. Pe de alta parte, s-a constatat ca indienii si chinezii sunt cei mai predispusi din cauza alimentului consumat la boli cardio-vas-culare. La polul opus se situeaza omul care populeaza zona vestica a Europei. Este mai longeviv, mai rezistent la factorii climaterici, atat datorita diversitatii alimentare de care beneficiaza, cat si datorita modului de inmultire, procesare, comercializare a alimentelor consumate.
De asemenea, s-a constatat ca nu exista acelasi tip de impact asupra ecosistemului, daca acesta din urma este analizat in evolutia sa biologica sub aspectul consumului de alimente. Ecosistemul este mai putin afectat acolo unde exista o populatie umana preponderent vegetariana, in comparatie cu populatia ce este preponderent carnivora. Desi cantitativ apar diferente destul de mari, ecosistemul este mai protejat acolo unde exista consumatori vegetarieni. De asemenea, a iesit in evidenta ca tipul de alimente consumate determina si mobilitatea speciilor. Astfel, speciile preponderent vegetariene trebuie sa se deplaseze mai mult pentru a-si procura cantitatea necesara de hrana pentru mentinerea in viata. Practic, se pare ca migratia inclusiv cea umana a fost determinata de cautarea unui anumit tip de aliment preponderent in meniul zilnic. Indiferent de specie, indivizii vegetarieni au fost obligati sa se deplaseze mai des, pe suprafete geografice mai mari.

Desi este inedit, studiul efectuat pe o perioada de 4 ani de zile de catre cele trei institutii de cercetare stiintifica au scos in evidenta un aspect care implica un anumit grad de ingrijorare. Dintre toate speciile care populeaza in prezent planeta, omul s-a dovedit a fi cel mai periculos pentru ecosistem, deoarece este singura specie care beneficiaza de un instrument ce produce poluarea, in consecinta si distrugerea. Este vorba de faptul ca omul este singura specie care beneficiaza de tehnologia pe care de multe ori o foloseste in mod irational si abuziv. S-a mai constatat si un alt aspect pe care toata lumea il cunoaste, dar caruia nu-i acorda suficienta atentie: braconajul. Prin braconaj, expresie a necesitatii de procurare de hrana, omul a contribuit la disparitia unor specii de ierbivore si carnivore, ceea ce a dezechilibrat grav lantul trofic.

Concluzia oamenilor de stiinta este una singura: in realitate, din momentul in care omul, ca specie, a devenit constient de superioritatea sa prin raportare la speciile din mediul inconjurator, a inceput efectiv sa treaca la o actiune masiva de jefuire a mediului inconjurator, distrugandu-l, poluandu-l pur si simplu din cauza necesitatii de a supravietui ca specie. Cercetatorii sunt de parere ce oamenii trebuie sa devina tot mai constienti de necesitatea pastrarii unui echilibru intre specii. in caz contrar, exista sanse ca omul sa dispara, ca specie, cu toata tehnologia sa avansata, deoarece, sub aspect obiectiv, tehnologia de care beneficiaza ii permite omului doar sa supravietuiasca, nu ii permite sa si vietuiasca la infinit. De fapt, abuzul de tehnologie s-ar putea sa aduca specia umana sa constate ca nu va mai avea pentru a se hrani decat aerul, si acela – poluat. Desigur, fiind excesiv de evoluata, specia umana poate recurge si la hrana spirituala, dar, din pacate, aceasta nu prea tine de foame. Este posibil ca, intr-un viitor foarte indepartat, omul sa fie singura specie ca va mai trai pe pamant, din cauza efectului distructiv-poluant al excesului de tehnologie, si atunci sa te tii, cand la micul dejun, la pranz si la cina omul va fi obligat sa manance doar preparate pe baza de carne de… om.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here