Un acord privind clima ar putea costa mii de miliarde de dolari

Incheierea la Copenhaga a unui acord de protejare a mediului ar putea costa mii de miliarde de dolari in urmatoarele decenii, informeaza cotidianul american „New York Times”. efectul de sera

Un acord la Copenhaga inseamna schimbari profunde in productia de energie, dislocari in modul de viata al oamenilor, schimbari in agricultura si crearea de piete noi si complexe pentru tranzactionarea drepturilor de emisie de dioxid de carbon. Toate aceste scimbari se vor reflecta la nivel economic.

10 mii de miliarde de euro va costa noua infrastructura energetica

Daca la summitul de la Copenhaga se va ajunge la un acord, asa cum este de asteptat, privind infrastructura energetica, vor trebui investite peste 10 mii de miliarde de euro pentru perioada 2010-2030, potrivit estimarilor Agentiei Internationale pentru Energie.

AIE a dat asigurari ca aceste costuri vor fi acoperite, in mare masura, de beneficiile economice generate de noi locuri de munca, nivel crescut de viata, resurse energetice mai sigure si risc redus de catastrofe climatice. Majoritatea investitiilor ar urma sa provina din sectorul privat, potrivit agentiei.

Un alt program care ar urma sa inghita o gramada de fonduri este cel pentru contracararea efectelor schimbarii climatice in tarile in curs de dezvoltare. Grupul Project Catalyst, o initiativa a Uniunii Europene si a unui ONG din San Francisco, ClimateWorks, care a ajutat la definirea negocierilor de la Copenhaga, apreciaza ca pentru acest proiect ar trebui alocate circa 100 de miliarde de dolari.

Aproximativ jumatate din aceasta suma ar putea proveni de pe piata drepturilor de emisie de dioxid de carbon. In total, pana in 2020, aceasta piata ar putea atinge circa 2.000 de miliarde de dolari pe an.

Intre 10 si 20 de miliarde ar putea proveni din taxele pe combustibil impuse in aviatie si transport naval, iar restul din imprumuturi si granturi oferite de tarile industrializate celor mai sarace. Aceste ultime 25-35 de miliarde de dolari ar putea fi impartite intre Statele Unite, Uniunea Europeana si Canada si Japonia si Australia.

Sursa: Adevarul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *