Un robot pleaca pe Venus sa afle secretul incalzirii globale

Suprafata planetei Venus „fierbe” zi de zi la o temperatura de aproximativ 460 grade Celsius. In acest veritabil cuptor, in care plumbul este in stare lichida permanenta, sondele spatiale trimise de oameni prin misiunile Venera, Vega sau Pioneer, in deceniul sapte al secolului trecut, s-au topit dupa maximum doua ore. Acum, un sistem de congelare electronic, inventat de doi cercetatori americani, ar putea prelungi viata aparaturii ajunse pe Venus pana la peste 50 de zile pamantene.

Dintre toate astrele observabile pe cer, Venus este intotdeauna cel mai stralucitor punct, exceptand Soarele si Luna. Ca atare, planeta a fost remarcata de oameni inca din vremuri preistorice. Privind-o, pamantenii din vechime au considerat multa vreme ca vad doua obiecte diferite: o stea de dimineata, numita Eosphorus, si o stea de seara, Heperus.

Abia cu vreo cateva mii de ani i.Hr., astronomii din Grecia Antica au descoperit ca e vorba despre o singura planeta. Explicatia mutarii planetei pe cer a fost gasita insa mult mai tarziu, in 1543, de catre Nicolaus Copernicus, savantul polonez care a formulat primul teoria „miscarilor de revolutie ale sferelor ceresti”.

Venus se afla mai aproape de Soare decat Pamantul si, din acest motiv, elipsa pe care isi desfasoara miscarea de revolutie este mai mica decat a Terrei. Cam o data la 584 de zile, Venus „depaseste” Pamantul si, incepand de a doua zi, se vede in cealalta parte a cerului. Asa se face ca uneori apare pe cer dimineata, iar alteori seara.

Confundata cu un OZN

Unghiul dintre Soare si planeta, asa cum este vazut de pe Terra, se numeste elongatie si atinge doua valori extreme: o data in est si o data in vest.

Cand acest unghi este maxim, adica atunci cand are aproximativ 47°, Venus straluceste atat de tare, incat imaginea ei pare mai degraba a fi cea a unui OZN, decat a unei planete. Presa americana a consemnat faptul ca, printre miile de oameni care se pacalesc in fiecare an, la un moment dat s-a numarat si presedintele american Jimmy Carter. In anul 1969, el a raportat armatei americane ca a vazut personal un OZN, dar cand astronomii au analizat cu atentie marturia acestuia s-au lamurit ca presedintele vazuse, de fapt, planeta Venus.

Pornind de la acest incident, o multime de filme SF au prezentat scene in care membrii serviciilor secrete ascund inclusiv fata de presedintele SUA informatiile despre OZN-uri.

Efect de sera devastator

Studiile efectuate asupra planetei Venus sugereaza ca, in urma cu mai multe miliarde de ani, atmosfera acesteia era aproape la fel cu cea de pe Pamant, din zilele noastre. Cercetatorii cred ca la suprafata planetei era apa, ca si la noi, dar un efect de sera care s-a autoaccelerat a provocat evaporarea ei completa.

Astazi, din fosta atmosfera venusiana a mai ramas doar un strat foarte subtire de gaze, intre care predomina dioxidul de carbon si azotul. Dar asta nu inseamna ca gazele au disparut in spatiu. Nu. Masa atmosferei venusiene e cam de 93 de ori mai mare decat cea a atmosferei terestre!

Dar si presiunea este de 92 de ori mai mare. Ca atare, la suprafata planetei Venus se inregistreaza cam aceeasi presiune ca pe fundul unui ocean de pe Pamant, la adancimea de un kilometru. Enormele cantitati de dioxid de carbon din aerul venusian, alaturi de alte gaze precum dioxidul de sulf, care se gaseste din plin, intretin pe aceasta planeta cel mai puternic efect de sera din Sistemul Solar.

Asa se face ca temperaturile de pe Venus sunt mai mari decat pe planeta Mercur, desi aceasta din urma e mai aproape de Soare si primeste cu 25% mai multa caldura. Astfel, in timp ce temperatura pe Mercur atinge cel mult 430°C, pe Venus temperatura variaza intre 450°C si 480°C.

Mecanismele fizico-chimice care intretin efectul de sera din acest veritabil cazan celest sunt inca neclare pentru savanti. Multi estimeaza ca si Pamantul urmeaza sa aiba aceeasi soarta, peste cateva sute de milioane de ani.

Ca sa elucideze enigmele legate de Venus, dar mai ales pentru ca efectul de sera de pe Terra a devenit deja suparator, americanii au decis sa reia studiul planetei Venus, in ciuda faptului ca, aparent, stim aproape totul despre ea.

Un laborator-congelator

Folosind cele mai noi dispozitive high-tech si principiul de functionare a congelatorului, un mic robotel ar putea „supra-vietui” pe Venus timp de 50 de zile, ne asigura doi cercetatori de la NASA, care in urma cu doua zile si-au facut publica inventia. Numit de cei doi „Venus rover”, dupa modelul cunoscut trimis pe Marte, computerul cu roti are o „inima” ceramica, in care sunt inchise toate sistemele electronice, inconjurata de o sfera din aliaj greu fuzibil, de marimea unui grapefruit.

La suprafata solului venusian sunt temperaturi de peste 450oC

Geoffrey Landis si Kenneth Mellott, de la Centrul de Cercetari Glenn, din Cleveland, Ohio, „parintii” micului robot spatial, au dezvaluit si principiul dupa care functioneaza mecanismul de racire. Ei spun ca au inclus in robot un racitor de tip Stirling, care va evacua caldura din interiorul sferei metalice, prin transformarea ei in lucrul mecanic necesar deplasarii.

Suplimentul de caldura va fi disipat in mediul exterior, prin intermediul unui radiator. Trebuie spus ca racitoarele de tip Stirling au fost inventate inca din 1816, de un prelat scotian, dar au fost mult timp ignorate, in ciuda eficientei lor energetice. La sfarsitul secolului trecut, acest tip de racitor a fost folosit cu succes la constructia frezelor spiralate care foreaza in rocile dure, utilizate pentru realizarea tunelelor.

Un radiator mai fierbinte decat Venus

Ca sa poata elimina caldura, dispozitivul Stirling din interiorul robotelului ar trebui sa fie insa mai fierbinte decat atmosfera venusiana. Prin urmare, el se incinge la exterior pana la 500°C, mentinand in interiorul robotului o temperatura „rece” de numai 200°C.

Utilizand aparatura electronica moderna, proiectata sa functioneze corect inclusiv la 280°C, inima computerizata a robotului va rezista pana cand invelisul protector va ceda. Puterea electrica necesara functionarii racitorului, de aproximativ 240 de wati, va fi furnizata de cateva baterii cu plutonium, care produc curent electric pe baza radioactivitatii acestui element chimic.

Venus, in astrologie

Venus, planeta care poarta numele zeitei dragostei, din punct de vedere astrologic, reprezinta latura feminina a oricarei institutii sau activitati sociale, la orice nivel. Efluviile astrale ale acestei planete sunt considerate benefice pentru relatiile sociale, atitudinile publice si inclinatiile estetice. Din punct de vedere juridic, Venus este simbolul armoniei, dreptatii si echilibrului.

Plasarea planetei Venus in harta astrala a unei persoane arata ce valori pretuieste omul respectiv si care ii sunt prioritatile. Ea guverneaza dorintele ascunse si inclinatiile romantice, casatoriile, precum si orice alt parteneriat. Tot Venus ne ajuta sa ne manifestam simtul umorului si ne da puterea de a ne lupta pentru placerile pe care ni le dorim.

Conform traditiei populare, Venus pe harta astrala a unei persoane de sex masculin arata ce fel de femeie il va atrage atunci cand va deveni barbat. De pilda, daca la nasterea unui baiat planeta Venus este in Casa Familiei, el va prefera femeile care iubesc viata de familie, care stiu sa gateasca si isi doresc multi copii.

Robotul care va pleca pe Venus are un congelator „la purtator”

Daca planeta Venus este situata, in schimb, in Casa Dragostei, baiatul devenit adult va cauta femeile romantice si dornice de aventuri. Pentru o femeie, Venus arata ce anume va pretui ea in timpul vietii si cel fel de sotie va dori sa devina.

Planeta Venus guverneaza semnul Taurului (in ceea ce priveste securitatea, placerile si finantele) si semnul Balantei (relatiile si armonia), fiind considerata influenta noaptea pentru Tauri si ziua pentru Balante. Si Pestii sunt influentati de Venus, in sensul ca intreaga lor sensibilitate si puterea de sacrificiu vor putea fi stimulate numai prin dragoste.

Peste cel mult zece ani

Cei doi savanti americani anticipeaza ca robotul lor va pleca „la datorie” peste cel mult zece ani. „Academia Americana de Stiinte a recomandat trimiterea unor roboti pe Venus inca din anul 2003, cand au fost dezbatute primele proiecte ample de combatere a efectului de sera. Sunt convins ca schimbarea radicala a climei le va conferi impulsul necesar oamenilor politici pentru a da unda verde acestei misiuni”, spune Geoffrey Landis.

O astfel de misiune isi va propune cu siguranta analizarea tuturor aspectelor fenomenului de incalzire globala si cu datele obtinute in cele 50 de zile de activitate ale robotului se vor putea alcatui diagramele necesare unei prognoze corecte pentru planeta noastra.

„Va fi o misiune foarte dificila, dar cred ca merita sa incercam pentru ca, dupa ce vor reusi sa obtinem masuratorile pe care ni le dorim, vom putea lupta eficient cu incalzirea globala si acasa, pe Pamant”, a precizat Mark Bullock, pentru revista „New Scientist”.

Sursa: Adevarul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *