Un ucigaş rapid şi sigur

6 Feb 2008 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Email Tipareste

baia mare, boli, Copsa Mica, ploi acide, plumb, poluare, responsabilitate, viata

Copşa Mică - viaţa e mai scurtă cu 9 ani

Baia Mare – ploile acide, o obişnuinţă

La început îl simţi ca pe un miros înţepător, apoi te sufocă de-a dreptul. Dacă ai tuse seacă, ameţeli, cefalee, respiri greu şi mai eşti şi suspect de diabet, e clar: te-ai intoxicat cu oxizi de sulf. Pentru locuitorii din Baia Mare sau din Copşa Mică, însă, aceste simptome au devenit o obişnuinţă. În Baia Mare, de pildă, morbiditatea generală era cam cu 50% mai mare decât în alte oraşe, în perioada 1970-1985. La fel, astmul şi emfizemul pulmonar erau cu 47% mai des întâlnite aici decât în alte oraşe. În ceea ce priveşte Copşa Mică, unul dintre momentele de vârf ale poluării cu sulf a fost în 2006, când SC Sometra SA a depăşit de 125 de ori norma de emisii de dioxid de sulf.

Este adevărat că în ultimii ani autorităţile de mediu au impus tuturor poluatorilor să folosească tot soiul de filtre şi tehnologii mai curate, dar tot nu este suficient. „Într-adevăr, la Copşa Mică, poluarea din aer a scăzut destul de mult, dar ea tot nu a dispărut din natură. Dacă chiar credem asta, ne păcălim. Este încă acolo. Poluarea din aer s-a transferat în frunze, aerul s-a mai curăţat, dar frunzele au căzut şi, mai departe, au transferat solului poluarea cu sulf. Dar cum ne poate afecta asta pe noi?, o să întrebaţi. Ei bine, circuitul este următorul: vaca ţăranului paşte iarba poluată, iar noxele trec în carne şi în lapte. Plus că, în unele locuri, poluarea s-a transferat în pânza freatică”, ne explică dr. ing. Dănuţ Chira, director ştiinţific al Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice.

Baia Mare – oraşul recordurilor negre

La fel se întâmplă şi cu poluarea de la Baia Mare, spune directorul Chira. În ciuda faptului că SC Romplumb, Compania Remin şi SC Phoenix poluează oficial mai puţin, noxele nu

s-au putut „volatiliza”, rămânând tot în circuitul natural. Aici, pe lângă sulf, localnicii mai sunt intoxicaţi şi cu o sumedenie de alte noxe: aerosoli şi pulberi în suspensie cu conţinut de plumb, cupru, zinc, mangan, arsenic şi cadmiu. Vârful poluării a fost în 1982, când am reuşit să batem orice record: peste 52.000 de tone de dioxid de sulf au fost evacuate în aer. Specialiştii au apreciat că, imediat după asta, am mai bătut încă un record internaţional: am avut cel mai mic randament în recuperarea sulfului.

Boom-urile au continuat: în 1996, numai coşul actualei SC Phoenix a evacuat circa 16.000 de tone de oxizi de sulf. Iar în 1999, chipurile, lucrurile s-au mai potolit: SC Phoenix, Romplumb şi Energoterm au reuşit „performanţa” de a elibera o tonă de noxe pe oră (cu totul, peste 8.000 de tone).

Întâi se decolorează frunzele, apoi apar ploile acide

Pe lângă faptul că în toate aceste trei situaţii spitalele au devenit neîncăpătoare, între timp solul s-a acidifiat şi au dispărut specii de plante caracteristice zonei.

Cum afectează oxizii de sulf viaţa oamenilor, am enumerat mai sus. Cum recunoaştem, însă, vegetaţia îmbolnăvită cu sulf? În primul rând, frunzele încep să se decoloreze treptat – mai întâi apar pete răzleţe între nervuri; acestea se unesc treptat, până capătă forme de benzi. În al doilea rând, este posibil ca frunzele să apară ca arse de picături de acid sulfuric. Asta se întâmplă frecvent în zonă, fie în urma ploilor acide, fie după ce vreun poluator are vreo defecţiune tehnologică. În cazul poluării cu sulf mai există o problemă: noxele nu rămân niciodată pe loc, pretându-se foarte bine la a fi purtate de vânt pe distanţe foarte mari. De aceea, reţeaua de biosupraveghere din studiul de impact trebuie să fie formată din minimum 10 arbori bioacumulatori, pe o rază de 5 kilometri în jurul sursei de poluare.

„La Copşa Mică, poluarea din aer a scăzut destul de mult, dar ea tot nu a dispărut din natură. Dacă chiar credem asta, ne păcălim. Este încă acolo. Poluarea din aer s-a transferat în frunze. (…) Vaca ţăranului paşte iarba poluată, iar noxele trec în carne şi în lapte” - Dr. ing. Dănuţ Chira (director ştiinţific al Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice)

Info plus:

Plumb+sulf=boală

Locuitorii din Copşa Mică trăiesc cam cu nouă ani mai puţin decât cei din alte oraşe, potrivit studiilor. Aici, poluează intens şi plumbul. Potrivit unui sondaj al organizaţiei Eco Tur, plumbul fixat în solul şi vegetaţia zonei depăşeşte de zeci de ori limita admisă. În 2004, de pildă, acesta depăşea limita de aproape 100 de ori.

Sursa: Gandul

Pentru mai multe informatii detaliate despre ecologie si protectia mediului, evenimente ecologice, stiri de mediu, baia mare, boli, Copsa Mica, ploi acide, plumb, poluare, responsabilitate, viata sau voluntariat oriunde in tara aboneaza-te gratuit la newsletterul saptamanal EcoMagazin

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor 5000 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul comunitatii. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.