Ce spune știința despre consumul de marijuana
Unda verde pentru marijuana. Era psihedelica debuteaza in Washington si Colorado
Unda verde pentru marijuana. Era psihedelica debuteaza in Washington si Colorado

Fenomenul legalizarii consumului de marijuana la nivel global – cu SUA pe post de pilot – deschide un nou capitol in istoria economica a omenirii.

Numerosi analisti economici sunt de parere ca „industria marijuanei” – legalizarea cultivarii canabisului, a consumului de „iarba”, a comercializarii acesteia, a logisticii colaterale si a implicarii sectorului financiar – este pe cale sa devina un motor revolutionar al cresterii economice mondiale. Numai la nivelul SUA, impactul potential datorat pietelor generate de controversatul produs si de derivatele sale este asemuit de experti cu cel al „goanei dupa aur”, de la sfarsitul secolului 19, cu cel al liberalizarii consumului de alcool dupa prohibitie (1920-1933), iar, la nivel global, cu boomul internetului din anii 90 ai secolului 20.

Gigantii farmaceuticii, ai tutunului si alcoolului isi reprofileaza deja abordarile strategice luand in calcul oportunitatile uriase deschise de legalizarea „drogului armoniei” iar politicienii de pretutindeni – de la Barack Obama la Elena Basescu – se iau la intrecere in a gasi argumente publice pertinente pentru a raspunde lobbyului mai mult sau mai putin transparent al mafiilor de profil. Bunaoara, presedintele american Obama nu scapa niciun prilej de a-si etala convingerea ca „iarba” este mai putin daunatoare decat tutunul si alcoolul, si, in alta ordine de idei, ca legalizarea fenomenului ar duce la subminarea radicala a cartelurilor drogurilor din America Latina. Una din cifrele-argument vehiculate in acest context este ca, numai in ultimii sase ani si numai in Mexic, cca 80.000 de oameni si-au pierdut viata in „razboiul drogurilor”.

Revolutia verdelui globalizat

Intr-adevar, ca pe o componenta strategica a combatei criminalitatii generate de traficul de droguri vad si autoritatile mexicane proiectele legislative de legalizare a marijuanei, a caror promulgare pare evidenta si in Ciudad de Mexico. Desi marile mize socio-economice in materie de stupefiante tin de drogurile „grele” (cocaina, heroina), se estimeaza ca legalizarea drogurilor „usoare”, „recreationale”, din randul carora face parte si canabisul (zis „marijuana”, „hasis”, „kemp”, „ganja”, „iarba” sau, pur si simplu, „verde”) ar avea un impact de mediere psihologica la nivelul consumatorilor si ingradirea implicita a narcotraficantilor. Aceasta abordare psiho-ideologica – dublata de perspectiva avantajelor economice „la vedere” – este impartasita la nivelul intregii Americi Latine, unde cap de serie in transpunerea in legislatie a liberalizarii producerii, comercializarii si consumului personal de marijuana este statul Uruguay. In diverse etape ale procesului de legiferare se afla si Chile, Guatemala, Mexic, Columbia, Argentina si Ecuador. In Europa, unde exista o toleranta sporinda pentru consumul personal – spre exemplu in Germania, conform legii, consumul de „iarba” nu este ilegal (considerat optiune individuala; posesia ingaduita fiind de pana la 15 grame) – primele tari care iau in considerare legalizarea „marjuanei” pe toate palierele sunt Olanda, Portugalia si Spania (in cea din urma, cultivarea si comercializarea reglementata fiind deja legalizate, precum in Iran). Insa, primii pasi cu adevarat importanti ai „revolutiei verdelui”, inclusiv din perspectiva impactului global, s-au facut in SUA.

Paradisul cu capitale la Denver, Seattle si Phenian

La zi, in 20 din cele 50 de state americane, consumul de marijuana este permis prin lege. Ce-i drept, in 18 dintre acestea consumul legal se poate face doar pe baza de prescriptie medicala (de la cancer, epilepsie si Alzheimar, la depresii sau cele mai banale migrene), primul pas in lungul drum al iesirii „ierbii” din bezna undergroundului la lumina publica. In doua state, insa, consumul personal este complet liberalizat; este vorba despre Colorado si Washington (ambele, incepand cu 1 ianuarie 2014), fapt care a transformat acele entitati administrative in adevarate paradisuri terestre, atat pentru amatorii genului cat si pentru intreprinzatorii cu viziune. Exista mari presiuni – atat din zona societatii civile („activistii canabisului”), cat si din partea comunitatii de afaceri – la nivelul Congresului SUA si al Casei Albe, pentru a se grabi promovarea unei legislatii federale in materie de marijuana. Strict pentru umorul sau sarcastic, sa mentionam ca unul din argumentele invocate pro-„iarba” este ca aceasta este nerestrictionata – in special, in cadrul unui amestec popular de tutun si ierburi, numit ip tambae – tocmai in Coreea de Nord.

Vitelul de aur al secolului 21

Marijuana ca produs comercializat legal este pe cale sa devina noul idol al afaceristilor zilelor noastre. Nu este vorba despre nonconformistul „ joint” – o tigareta cu inserturi de marijuana, care, de regula, in cercurile boemei si ale rebelilor de mai pretutindeni, se trece camaradereste de la un fumator la altul – ci de exploatarea la scara industriala a produselor pe baza de canabis. Spre exemplu, in Denver (Colorado) au aparut in ultima jumatate de an cca 340 de „alimentare” specializate in distribuirea de astfel de produse – de la cicolata si guma de mestecat la diverse licori, toate „innobilate” cu THC (tetrahidrocannabinol), agentul psihoactiv din canabis – plus nenumarate automate, care vand marijuana ambalata, precum tigaretele sau prezervativele. La nivelul statului Colorado, taxele colectate de pe urma acestor produse sunt estimate la 134 milioane de dolari, doar pentru acest prim an de legalitate, fata de 40 de milioane din taxe pe vanzarile de alcool. Daca se adauga la produsul final investitiile conexe (de la incintele de cultivare, prelucrare si depozitare la tehnologia necesara), se preconizeaza o crestere a „industriei ierbii” cu 1.000 la suta, in urmatorii cinci ani. In cifre, doar pentru SUA, un potential de afaceri de cca 110 miliarde de dolari anual, cam de patru ori mai mult decat industria tutunului. Si aceasta este doar inceputul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here