O dieta nesanatoasa ne face vulnerabili in fata efectelor pe care poluarea le are asupra noastra
O dieta nesanatoasa ne face vulnerabili in fata efectelor pe care poluarea le are asupra noastra
Fast Food

Guvernul din Ungaria a anuntat ca pregateste introducerea, de la 1 ianuarie 2012, a unei taxe pe produsele fast-food, menita a descuraja consumul de alimente considerate nesanatoase. In Romania a existat o initiativa similara, care insa a fost ingropata in sertare de interesele marilor jucatori.

Dupa taxa pe banci si cea pe supraprofit, ungurii au gasit o noua metoda de a face rost de bani la buget si a incerca sa protejeze sanatatea populatiei. Vor taxa alimentele cu continut mare de zahar si sare, de la bauturile racoritoare carbogazoase la sucuri la ceaiuri si energizante, inghetate, chipsuri, snaks-uri si alte produse sarate, in genul saleurilor si supelor instant.

Alimentele vor fi impozitate in functie de cantitatea de zahar sau sare din produs. Bauturile energizante vor fi taxate, de exemplu, cu 200 forinti/litru.

„Starea de sanatate a populatiei este extrem de proasta in comparatie cu media europeana. Avem un numar alarmant de bolnavi de inima si de cancer. Si chiar in randul copiilor, au devenit alarmante cazurile de obezitate. Acesta sunt motivele pentru care vom introduce aceasta taxa’, a declarat Anna Nagy, purtatorul de cuvant al Guvernului.

Statul spera sa stranga anual, de pe urma taxei, 30 miliarde de forinti, echivalentul a 74 milioane de euro.

Si in Romania, Ministerul Sanatatii a lansat, anul trecut, o initiativa similara. A fost realizat chiar un proiect de lege, publicat pe site-ul Ministerului Sanatatii, care prevedea ca taxa pe fast food, similara taxei de viciu, urma sa fie achitata de toate persoanele juridice care produc, importa sau prepara alimente nerecomandate cu continut crescut de sare, grasimi, zahar, cu aditivi alimentari, de la produsele tip fast-food, produse de patiserie-cofetarie, snacksuri si chipsuri pana la bauturi racoritoare cu exceptia apei plate imbuteliate sau apei minerale imbuteliate si a sucurilor naturale proaspete din fructe si legume.

Guvernul estima ca taxa, gandita ca procent din vanzarea produselor fast food, va aduce la buget aproape 1 miliard de euro anual si ar fi redus consumul de alimente nesanatoase.

Banii vor fi folositi pentru investitii in sanatate, educatie alimentara si prevenirea bolilorAnna Nagy, purtatorul de cuvant al Guvernului Ungariei

Taxa pe fast-food a fost ingropata insa in sertare, dupa o dezbatere publica in care patronatele din industria alimentara au acuzat faptul ca introducerea taxei fast-food ar putea duce la cresterea, in medie, cu peste 20% a pretului la alimente, dar si la disponibilizarea a peste 36.000 de salariati, respectiv 20% din personalul din industria alimentara.

Sorin Minea, presedintele Romalimenta, a declarat ca taxa nu avea nicio logica. Daca s-ar fi aplicat, n-ar fi facut altceva decat sa creasca preturile produselor fast-food si a nivelului evaziunii fiscale in domeniu.

”Era mai simplu ca Guvernul sa spuna direct – avem nevoie de bani de la voi, hai sa gasim o solutie, decat sa lanseze tragi-comedii de genul asta”, afirma Minea.

Opinie impartasita si de Marian Alecu, fostul manager general de la Mc Donald’s Romania. Acesta a declarat ca initiativa era prost gandita.

„A fost o idee proasta, cum a fost si majorarea TVA. Puteau gasi alte 100 de alte variante. In Ungaria, taxa asta a fost anuntata inca de acum 2 ani. Ei au o strategie. La noi, a fost o chestie peste noapte, gandita de un angajat care nu stia realitatea din piata”, a declarat Alecu.

Daca si in Romania s-ar introduce o asemenea taxa, fostul sef de la Mc. Donald’s spune ca nu va duce la diminuarea consumului de produse fast food.

„Efectele, din acest punct de vedere, vor fi temporare. S-ar simti, in primul rand, in cresterea preturilor si scaderea afacerilor. In conditiile in care, spre exemplu, la Mc Donald’s, pentru un angajat sunt alti sapte care lucreaza in industrie, ar fi afectata intreaga economie”, a declarat omul de afaceri.

Pe fondul lobby-ului facut de industria alimentara, taxa pe fast-food a fost, astfel, ingropata. Pe site-ul Ministerului Sanatatii nu mai apare niciun cuvant despre aceasta initiativa, iar autoritatile evita sa discute despre acest subiect.

Nici in Ungaria, producatorii si comerciantii produselor de tip fast-food nu sunt prea incantati de introducerea taxei.

Istvan Lakos, economist la fabrica de ciocolata Bonbonetti, a declarat, pentru Reuters, ca taxa va stimula piata neagra. In plus, castigul din noua taxa va fi pierdut prin scaderea incasarilor din TVA, care in Ungaria este, la alimente si bauturi, de 25%.

„Taxa ii va afecta cel mai mult pe producatorii maghiari pentru ca aproximativ 80% din afacerile lor sunt realizate pe piata din Ungaria si, prin urmare, 80% din venituri vor fi impozitate”, a declarat economistul.

Nu exista mancare sanatoasa si nesanatoasa. Si slanina e sanatoasa, daca o mananci cu cap. Excesul da, poate fi nesanatosMarian Alecu, fost director Mc Donald”s Romania

Potrivit lui Minea, grija guvernului pentru ceea ce mananca romanii este normala, insa poate fi pusa in valoare mai bine printr-o campanie de promovare inteligenta, nu printr-o taxa pe care, pana la urma, tot consumatorii o vor plati.

”Consumul de tutun nu a scazut odata cu cresterea accizelor si scumpirea tigarilor. La fel e si cu produsele considerate junk food”, a mai spus presedintele Romalimenta.

Romanii, mari amatori de fast-food

Mancarea considerata de catre multi nesanatoasa, mai ales din cauza aportului caloric ridicat, a devenit, pe fondul crizei, printre cele mai cautate de romani. Potrivit specialistilor, trendul este dat de mixul optim pret – calitate – timp de servire pe care consumul acestor produse il ofera.

Pe acest fond, industria fast food s-a dovedit una dintre putinele care a reusit sa faca profit in vreme de criza. Pretul produsului si servirea rapida au transformat retelele in genul Mc Donald’s, KFC, Fornetti sau simplele covrigarii, gogoserii si saormarii, intr-una dintre cele mai favorizate afaceri pe timp de criza.

Psihologul Anca Munteanu vine cu o alta explicatie legata de succesul fast-food-ului in Romania. „Criza, nesiguranta zilei de maine, problemele financiare, volumul tot mai mare de munca din aceasta perioada genereaza un volum de stres mult mai mare”, a declarat aceasta.

„In aceste conditii, alimentatia nu mai reprezinta o prioritate, cel putin la nivel calitativ, iar aici produsele fast-food vin sa acopere o nevoie reala a consumatorilor – mancare calda, palpabila la nivel de asteptari, cu un continut ridicat de zahar si grasimi, ce creaza satisfactie pe moment, servita rapid si la un pret deja cunoscut. Din pacate, pe acest fond, alimentatia devine deficitara, iar aportul de vitamine scade, efectele fiind usor de anticipat – cresterea in greutate si aparitia problemelor de sanatate”, a mai spus Munteanu.

Doctorii avertizeaza insa ca ne expunem la pericole alegand acest mod de alimentare.

„Produsele tip fast-food sunt gustoase, insa foarte nesanatoase. Multe dintre produse contin elemente care pot favoriza diverse boli, de la obezitate, la cancer”, a mai spus acesta”, spune medicul nutritionist Virgil Stroescu.

Fast-food-ul reprezinta o alimentatie nesanatoasa, care ne baga in mormantVirgil Stroescu, medic nutritionist

Potrivit unui studiu publicat de Euromonitor si intitulat ”Global Consumer Foodservice: How The World Eats”, comertul stradal a inregistrat cel mai mare avans al vanzarilor la nivel global, de 9%.

Un raport Euromonitor arata ca in Romania functionau, anul trecut, 6.854 de magazine de tip fast-food, dintre care 832 apartinand unor retele si 6.022 independente. Cifra de afaceri totala realizata a depasit 728 de milioane de dolari.

Expertii se asteapta ca vanzarile acestor unitati sa continua sa creasca pana in 2013, cand vom asista la o maturizare a pietei, in care afacerea in franciza va fi principalul format operational.

Fast-food-ul, unul dintre marii castigatori ai crizei

Fenomenul „fast-food” afecteaza intreaga lume. In Franta, de exemplu, potrivit unui raport al companiei de asigurari de credite comerciale Euler Hermes, aproape 3.000 de restaurante si cafenele au fost inchise anul trecut.

„Francezii de astazi nu mai mananca precum francezii, ci ca americanii. Tinerii nu inteleg sau nu le pasa de mancarea traditionala”, a declarat Bernard Picolet, proprietarul restaurantului Les Amis du Beaujolais din Paris.

„Prefera sandwich-urile si chipsurile, iar cand vor sa se recreeze, ies in cluburi, si nu la restaurante. Au cele mai sofisticate telefoane, dar habar n-au cum arata un dovlecel. Stiu totul despre Internet, dar nu stiu cum sa manance un peste”, a constatat Picolet.

Aceeasi situatie si in Spania, Marea Britanie, Germania si Italia: restaurantele traditionale au fost inlocuite de fast-food-uri in preferintele consumatorilor.

Si in „patria fast-food-ului”, Statele Unite, americanii au devenit, din nou, clientii acestui tip de restaurante dupa ce in ultimii ani, numarul celor le care frecventau scazuse sensibil, pe fondul campaniilor nationale de promovare a alimentatiei sanatoase.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here