Presedintele Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului sustine ca odata cu aplicarea garantiei pe PET-uri este nevoie de spatii pentru depozitarea lor. Mihail Faca spune ca strainii intentioneaza sa intre deja pe piata din Romania cu tehnologii ce transforma deseurile din plastic in biocombustibil sau in geomembrane.
„Adevarul”: Cum vor fi convinsi producatorii de bauturi sa introducem sistemul „buy-back”?
Mihail Faca: Eu sper ca ei sa nu fie impotriva acestui sistem pentru ca, altfel, avem o mare problema. S-a dovedit ca, daca ne bazam doar pe educatia cetateanului indisciplinat, nu avem rezultate. Mai mult, statul nu are capacitatea coercitiva sa-l pedepseasca suficient de drastic.
In aceste conditii, singura solutie o reprezinta acest sistem stimulativ de gestionare a deseurilor, ce functioneaza foarte bine in alta parte. Deci nu trebuie sa inventam noi roata. Copiem procedura, o adaptam situatiei de la noi si-i dam drumul, iar daca se gripeaza pe undeva mecanismul se corecteaza.
Ce alta piedica ar mai sta in calea implementarii garantiei pe PET?
Cum vor reactiona producatorii si cine gestioneaza fondul de garantie, acestea sunt chestiuni pe care le vom lamuri cu ei. Eu am alta emotie mare. La inceput vom avea nevoie de niste spatii foarte mari de stocare a deseurilor din PET-uri fiindca tot acest sistem de colectare, ce va functiona cu siguranta, va trebui sa fie insotit de componenta de reciclare.
Or, in momentul de fata a cazut fantastic piata de valorificare externa a PET-urilor. Tarile prelucreaza in primul rand deseurile produse in interior. Sistemul va avea succes, dar trebuie sa incurajam si dezvoltarea unei economii „verzi”, ce foloseste PET-urile.
Cum veti face asta?
Am primit o cerere de la o firma din Ungaria ce intentioneaza sa intre pe piata noastra cu o tehnologie pentru obtinerea de combustibil ecologic din PET-uri. Mai au o fabrica in Polonia, ce functioneaza bine. Daca tehnologia lor e compatibila cu cerintele noastre pe mediu, voi incuraja o astfel de investitie si o voi promova. In judetul Prahova, coreenii deschid prima fabrica de geomembrana din PET-uri si vor avea nevoie de o cantitate mare de deseuri. Geomembrana este o textila ce se foloseste la construirea drumurilor sau la depozitele ecologice de deseuri pentru a nu fi contaminata panza freatica.
Cum vor reactiona operatorii care se ocupa de gestionarea deseurilor provenite de la producatorii de bauturi?
Se vor supune legilor tarii, fie ca sunt sau nu de acord. Daca pentru sanatatea mediului e mai bine asa, chiar daca un sistem de tip „buy-back” dauneaza profitului unei companii, nici nu stam la discutii. Romania mai are niste tinte de predare a deseurilor provenite din lemn, textile, PET-uri sau hartie in utilaje mari de ardere, cum sunt termocentralele, tinte pe care nu prea le indeplineste. Germania voia sa exporte termocentralelor noastre deseuri de genul acesta, cu titlu gratuit, dar, in felul acesta, Germania era cea care-si indeplinea tinta si nu noi.
Comisia Europeana nu ia in calcul ceea ce valorifici din alta tara pentru atingerea tintei tale de colectare. Daca, dupa ce mi-am indeplinit tinta de colectare a deseurilor reciclabile, ne da Germania material gratuit pentru valorificare, primim cu mare drag, pentru ca ajutam agentul nostru economic producator de energie. De aceea trebuie sa gasim niste mijloace prin care sa ajutam colectarea, iar unul dintre ele este sistemul „buy-back”.
Rromii, un obstacol pentru colectarea selectiva
De ce in Romania nu functioneaza colectarea selectiva?
Romanii nu pot fi educati sa arunce deseurile separat. In afara de indisciplina din randul populatiei, la noi, lucrurile sunt mult mai complicate pentru ca in multe locuri colectarea selectiva se loveste de niste sisteme paralele ce intervin peste operatorul de salubritate oficial. Vorbim aici de niste sisteme foarte bine puse la punct, ce genereaza un fenomen extrem de neplacut.
Va referiti la afacerea rromilor cu deseuri?
Da, e vorba despre rromii care distrug containerele numai pentru a recupera aceste sticle din plastic. In Ploiesti de exemplu, ei trec cu o ora inaintea masinii de gunoi – stiu atat de bine orarul! – , golesc tot, iar daca incerci sa incui containerele, ti le sparg. Operatorul de salubritate este cel care raporteaza in ce masura si-a indeplinit obiectivele de colectare, iar la nivelul Ploiestiului, el strange doar 10% din cate deseuri reciclabile se aduna de fapt.
In aceste conditii, cum sa-si mai indeplineasca tinta de colectare? Rromii aduceau toate PET-urile stranse la niste S.R.L.-uri din jurul Ploiestiului, ce duceau apoi deseurile la valorificator. Din acest motiv trebuie sa impunem companiilor ce se ocupa de reciclarea sticlelor din plastic sa primeasca marfa doar de la firme autorizate.
Profil Mihail Faca
Mihail Faca s-a nascut in anul 1954, la Ploiesti. A urmat cursurile Facultatii de Mecanica din cadrul Universitatii Politehnice Bucuresti. In prezent este doctorand la Universitatea Politehnica Bucuresti, Facultatea de Mecanica Fina.
Experienta profesionala:
– septembrie 2008 – Consiliul Judetean Prahova – administrator public;
– martie 2005 – august 2008 – Regia Autonoma pentru Servicii Publice Ploiesti – director;
– decembrie 2000 – decembrie 2004 – deputat de Prahova;
– iunie – decembrie 2000 Consiliul Municipal Ploiesti – Presedintele Comisiei pentru Utilitati Publice si Protectia Mediului.
Opinia altor autoritati de mediu
„Orice metoda de colectare a sticlelor din plastic care da roade este bine-venita si va garantez ca prin sistemul -buy-back- putem mari considerabil cantitatea de PET-uri stranse si reciclate pana acum.” – Silvian Ionescu, Comisarul-sef al Garzii Nationale de Mediu
„Daca sistemul de rascumparare a PET-urilor se dovedeste profitabil, vor fi destui dispusi sa-l desfasoare, iar statul poate veni in sprijinul celor interesati prin bani din taxa pe pungile de plastic sau ecotaxa.” – Vlad Marcoci, Presedintele Administratiei Fondului pentru Mediu
„Nu putem sa obligam acum toate buticurile din mediul rural sa aplice sistemul pentru ca nu ar avea spatii de colectare, ci va trebui sa incepem cu magazinele mari, cu supermarketurile si hipermarketurile.” – Nicolae Nemirschi ministrul Mediului
Sursa: Adevarul
