Uniunea Europeana isi pune mari sperante in lemn ca sursa de energie regenerabila

0
83
Uniunea Europeana isi pune mari sperante in lemn ca sursa de energie regenerabila
Uniunea Europeana isi pune mari sperante in lemn ca sursa de energie regenerabila

Unul dintre obiectivele Uniunii Europene este ca pana in anul 2020, 20% din energia consumata sa provina din surse regenerabile. E un obiectiv aproape imposibil de atins daca luam in calcul strict energia solara si eoliana, dar care devine accesibil daca in ecuatie mai introducem si o alta sursa regenerabila si cu emisii minime de carbon: lemnul.

Ideea ca lemnul este o sursa de energie regenerabila si cu emisii minime de carbon pare, la prima vedere, cel putin bizara (doar stim cu totii cat de greu creste un copac si ce fum se degaja la arderea unui bustean). Dar exista un argument puternic pentru care lemnul a fost inclus pe lista Uniunii Europene de surse de energie neconventionala, scrie The Economist.

Argumentul e urmatorul: daca lemnul ars in centralele de producere a electricitatii provine din paduri gestionate corect (care sunt reimprospatate periodic prin plantarea de puieti), atunci carbonul emis prin arderea sa este anihilat de carbonul absorbit de copacii proaspat plantati. Si astfel lemnul devine neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon.

E un argument care, logic, a incurajat consumul acestei resurse. In consecinta, lemnul asigura in momentul de fata aproximativ jumatate din energia regenerabila consumata in Europa, iar in unele tari, precum Polonia si Finlanda, el acopera mai mult de 80% din cererea de astfel de energie. Chiar si in Germania lemnul reprezinta 38% din cantitatea de combustibil ce nu provine din zacamintele fosile, un aspect interesant daca ne gandim ca aceasta tara este patria conceptului “energiewende”, ce presupune comutarea intregii economii catre folosirea energiei regenerabile.

Desigur, aceasta reintoarcere la combustibilul preferat din perioada preindustriala n-ar fi avut loc daca n-ar fi existat cateva avantaje clare. Astfel:

1. Lemnul poate fi introdus relativ usor pe post de combustibil pentru centralele pe carbune deja existente. Acestea pot fi adaptate, cu costuri minime, astfel incat sa arda un amestec de 90% carbune si 10% lemn.

2. Spre deosebire de noile generatoare care folosesc puterea solara sau eoliana, centralele conventionale sunt deja racordate la sistemele energetice nationale.

3. Energia obtinuta prin arderea lemnului este produsa in mod continuu, nu intermitent cum este cea provenita de la soare sau vant. Se inlatura astfel nevoia de a suplini prin alte metode productia de curent electric pe timpul noptii sau in perioadele fara vant.

4. Deoarece lemnul poate fi folosit in centralele pe baza de carbune, care in alte conditii ar fi riscat sa fie inchise in baza noilor standarde de mediu, el a devenit extrem de popular in randul producatorilor de energie. Acestia isi salveaza astfel vechile unitati de productie.

In plus, ecologistii sunt si ei mai linistiti, dat fiind ca lemnul poate fi considerat neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon, iar guvernele sunt si ele multumite pentru ca au sanse mai bune sa isi atinga obiectivul pentru 2020 mentionat in introducere.

Si, apropo de acest obiectiv, se pare ca el contribuie deja la crearea unui nou model de afacere in domeniul energetic. Astfel, in trecut electricitatea provenita de la lemn era intalnita doar in cazul companiilor de celuloza si hartie care aveau o mica statie de generare a energiei, amplasata in apropiere, in care ardeau crengi si rumegus.

Dar apoi a aparut conceptul de ardere mixta (lemn-carbune), iar in 2011 compania RWE din Germania si-a modificat statia de producere de electricitate astfel incat sa poata inlocui complet carbunele cu brichete de lemn. O metoda care s-a extins ulterior cu viteza… focului.

Conform datelor furnizate de International Wood Markets Group, Europa a consumat 13 milioane tone de brichete de lemn in cursul anului 2012 si tendintele actuale arata ca cererea europeana de brichete va creste la 25-30 milioane tone pe an pana in 2020. Europa nu produce insa suficienti busteni pentru a acoperi aceste nevoi crescande, ca urmare o buna parte din aceasta cantitate va proveni din import, in special de la noile companii exportatoare de lemn ce infloresc in vestul Canadei si sudul Statelor Unite.

Sunt insa si voci care tempereaza acest entuziasm al valorificarii lemnului ca sursa regenerabila si putin poluanta de energie. Aceste voci spun ca procesul de fabricare a brichetelor implica la randul lui emisii de carbon si consum de energie, la fel ca si transportul acestor brichete la locul unde urmeaza sa fie utilizate.

Iar ideea cum ca arderea lemnului este neutra din punctul de vedere al emisiilor de carbon s-ar putea sa nu fie nici ea foarte corecta. In realitate, spun unii specialisti, neutralizarea carbonului prin impaduriri controlate depinde de speciile de copaci folosite, de viteza lor de crestere, de forma in care este utilizat lemnul (daca sunt aschii, brichete sau busteni) etc. Si, concluzioneaza ei, “e-adevarat, ideea s-ar putea sa dea roade pe termen lung, doar ca noi incercam sa reducem emisiile de carbon acum, nu peste 100 de ani.”

Si s-ar putea sa aiba dreptate. Doar ca de partea cealalta sta Uniunea Europeana, foarte entuziasmata de redescoperirea lemnului ca sursa de energie regenerabila si foarte hotarata sa ii valorifice posibilitatile. Si nu trebuie sa ne mire aceasta atitudine, dat fiind ca lemnul ar rezolva de o maniera mai confortabila problema obiectivului energetic al Bruxelles-ului, stabilit pentru 2020.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here