Schimbarile climatice sunt cele care au provocat disparitia ursului de pestera, sustin oamenii de stiinta.
Ursul vegetarian a murit de foame in timpul Epocii de Gheata, cand sursa sa principala de hrana a disparut. Datarile cu carbon ale oaselor de ursi de pestera sugereaza ca acestia au disparut acum aproape 30.000 de ani, perioada care coincide cu mari schimbari climatice.
Anthony Stuart, paleontolog la Muzeul de Istorie Naturala si profesor la Universitatea din Viena, a folosit o tehnica de datare cu radiocarbon a fosilelor descoperite in situri din intreaga Europa, pentru a stabili cu acuratete perioada exacta a disparitiei ursilor de pestera.
Ursul de caverna (Ursus spelaeus) a trait in Europa, din Spania pana la Urali. El nu s-a deplasat mai departe de Urali, in est, sugerand ca nu era adaptat zonelor cu temperaturi extreme.
Desi cantarea pana la 450 de kilograme, ursul de caverna era complet vegetarian, fata de ursii din ziua de azi, si probabil a ramas fara hrana atunci cand climatul s-a racit si vegetatia a disparut.
In aceeasi perioada a disparut din Europa hiena patata (Crocuta Crocuta), precum si alte mamifere mari ca mamutul lanos (Mammuthus primigenius), cerbul urias (Megaloceros giganteus) si leul de pestera (Panthera spelaea), care au mai supravietuit cateva sute de ani si au disparut dupa ce ghetarii s-au retras in timpul perioadei Holocen.
La disparitia marilor mamifere au contribuit probabil si Neanderthalii si alti oameni primitivi, care i-au vanat excesiv. Nu exista dovezi ca oamenii au vanat si ursii de pestera.
Din contra, aranjarea cranilor si oaselor ursilor din pesteri de catre triburi sugereaza ca oamenii ii considerau sacri pe ursii cavernelor.
Cele mai multe fosile de ursi au fost gasite in pesteri denumite dupa ei, ceea ce ar putea insemna ca ei le ocupau permanent si nu le foloseau doar pentru hibernare.
Sursa: Realitatea TV
